Disputa dintre senatorul AUR Petrișor Peiu, conferențiar universitar și una dintre cele mai ascultate voci ale Opoziției, și vicepremierul Oana Gheorghiu intră într-o nouă rundă, de această dată cu argumente cifrice care, în viziunea politicianului suveranist, dezvăluie adevărata miză a planului Guvernului Bolojan de capitalizare a companiilor de stat: nu listarea transparentă la bursă, ci plasarea accelerată privată a unor acțiuni în valoare de 150 de miliarde de lei către fonduri de investiții selectate discreționar de Executiv.
Contextul disputei: acuzații reciproce și un „război” de comunicare
Polemica a izbucnit după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a publicat o postare în care îl incrimina pe senatorul AUR pentru faptul că ar deține acțiuni în valoare de peste 1 milion de euro la câteva companii listate la bursă. Petrișor Peiu a replicat printr-un comentariu acid pe pagina sa oficială de Facebook, în care a denunțat o presupusă campanie costisitoare de comunicare desfășurată în spațiul public.
„Cineva a cheltuit ieri câteva milioane de euro pentru a republica, prin zeci de mii de conturi, în aproape toate ziarele și la aproape toate televiziunile, o postare a vice-premierului Oana Gheorghiu. În postarea respectivă eram incriminat pentru faptul ca aș deține acțiuni, în valoare de peste 1 milion de euro, la câteva companii listate la bursă.
Această postare nu aduce însă nimic nou, declarația mea de avere din 2024 fiind publică, dar nici nu răspunde la problema pe care eu am indicat-o cu precizie: Oana Gheorghiu a propus Guvernului, pe 15 aprilie, un mecanism prin care, în maxim 4 luni, ar fi urmat să atribuie acțiuni, la un preț mult mai mic decât valoarea de piață, la Hidroelectrica și Romgaz, în valoare de peste 10 miliarde de lei unor fonduri de investiții alese în mod discreționar de către Executiv.
Fondul problemei rămâne, așadar, fără răspuns de la Guvern și de la dublul vice-premier.
Cât privește portofoliul meu de acțiuni, el este obținut în peste 20 de ani și numai prin tranzacții, cât se poate de corecte, fiind în întregime realizat pe platforma Bursei de Valori.
Acțiunile la companiile cu capital majoritar de stat le-am cumpărat, în cea mai mare parte, de pe piața de capital, după derularea ofertelor publice inițiale, la care guvernele au avut grijă să aloce 80% din acțiuni fondurilor de investiții și doar 20% cetățenilor români. Dar măcar alocările s-au făcut transparent”, a susținut Petrișor Peiu, acuzând-o pe Oana Gheorghiu de dezinformare cu bună știință și de minciună în ceea ce privește poziția sa față de mecanismul de listare la bursă a societăților statului.
Pierderi din PNRR și apărarea consecvenței proprii
Fostul consilier pe probleme economice al prim-miniștrilor Adrian Năstase și Radu Vasile a respins categoric acuzațiile de inconsecvență, revenind cu întrebări directe către Executiv pe tema gestionării companiilor cu capital de stat.
„Am zeci de articole și sute de apariții publice în care îndemn la capitalizarea companiilor românești, de stat sau private, pe bursă! Ba chiar am proiecte de lege depuse în Parlament, care prevăd listări la bursă. Aș spune chiar că, din actualul Parlament, sunt cel mai vocal susținător al folosirii Bursei de Valori pentru capitalizarea companiilor de stat. Mă opun, însă, cu fermitate, metodelor obscure de «plasare accelerată privată» a averii statului către nișe fonduri străine, alese pe sprânceană de Guvern. În tot acest război nedemn al Guvernului Bolojan contra mea, s-a pierdut din vedere un amănunt important: Guvernul a mai pierdut peste 450 de milioane de euro din PNRR, dintre care 200 de milioane pentru modul în care s-au numit conducerile companiilor de stat, companii care ar fi trebuit supravegheate și corectate chiar de către subordonații vicepremierului Oana Gheorghiu! Întrebare de final: cine a cheltuit câteva milioane de euro ieri pentru a apara decizia Oanei Gheorghiu de a «plasa» acțiunile Hidroelectrica și Romgaz către câteva fonduri alese de guvern?”, a întrebat retoric senatorul AUR.
Disproporția care spune totul: 10 miliarde versus 150 de miliarde
Într-o nouă intervenție, Petrișor Peiu coboară analiza la nivelul cifrelor concrete din sinteza raportului Oanei Gheorghiu, cifre care, în opinia sa, dezvăluie adevăratul plan al Executivului dincolo de retorica oficială. Calculul matematic pe care senatorul îl pune pe masă este simplu, dar revelator.
„Cheia înțelegerii corecte a mizei disputei cu guvernul Bolojan stă în imaginea de mai jos, sinteza raportului Oanei Gheorghiu din 15 aprilie 2026.
Vicepremierul Gheorghiu vrea ca statul să facă, în următorii doi ani:
– un număr de 5 (cinci) listări la bursă, adică IPO (ofertă publică inițială) pentru companii cu o valoare totală de nici 10 miliarde de lei;
– patru plasări accelerate private de acțiuni (ABB-accelerated book building), pentru companii cu o valoare totală de 150 de miliarde de lei;
– a șasea «listare» ar trebui făcută nu de stat, ci de o entitate privată, Fondul Proprietatea (nu e clar cum o poate obliga Gheorghiu să o facă)”, detaliază senatorul AUR.
Concluzia raportului numeric este, în viziunea lui Peiu, fără echivoc: „Deci pentru companii cu o valoare de 10 miliarde de lei se propune listarea, iar pentru companii cu o valoare de 150 de miliarde de lei se propune plasarea accelerată privată a acțiunilor. Miza Oanei Gheorghiu și a guvernului este, evident, legată de cele 150 de miliarde, nu credeți?”
Calendarul priorităților, „bomba” ascunsă în document
Al doilea element pe care senatorul îl scoate în evidență vizează ordinea cronologică a operațiunilor propuse de vicepremier. Trei companii sunt selectate ca priorități imediate: Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank. Numai că tratamentul aplicat fiecăreia diferă fundamental, atât ca procedură, cât și ca termen de execuție.
„A doua chestiune important de înțeles este prioritatea de timp: în document sunt alese trei priorități: Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank. Hidroelectrica și Romgaz au împreună o valoare de 120 de miliarde de lei, de peste 20 de ori mai mare decât valoarea CEC (5,4 miliarde de lei)!
Iar pentru Hidroelectrica și Romgaz se propune plasarea privată imediată (trimestrele II și III de anul acesta), în vreme ce pentru CEC se propune listare (IPO), o procedură care durează minim 10 luni.
De la Hidroelectrica și Romgaz, Gheorghiu intenționează să vândă imediat acțiuni de 10 miliarde de lei, iar de la CEC Bank poate obține 1-1,2 miliarde de lei prin «listare», dar anul viitor”, explică Petrișor Peiu.
„Marea transparență” a Guvernului, pusă la zid
Tonul postării devine tăios atunci când senatorul abordează discrepanța dintre discursul oficial al Executivului și conținutul efectiv al documentului semnat de Oana Gheorghiu. Acuzația centrală este una de duplicitate instituțională, susținută printr-o ofertă-replică pe care politicianul AUR o aruncă în spațiul public sub formă de provocare directă.
„Este clar, deci, care este miza reală a raportului Oanei Gheorghiu: cele 10 miliarde de lei (acțiuni Romgaz și Hidroelectrica) pe care vrea să le «plaseze» în următoarele 3-4 luni, nicidecum miliardul pe care vrea să-l vândă abia la anul!
La fel de clar mai este un lucru, oameni buni: aparatul guvernamental de propagandă plătit cu milioane de euro tot vorbește despre transparență, deși Oana Gheorghiu scrie clar că vrea să vândă acțiuni de 10 miliarde fără transparență! De ce nu începeți marea voastră transparență la companiile deja listate, deci transparente, cu vânzarea transparentă a acțiunilor?”, conchide Petrișor Peiu.
Reacțiile românilor în „poiana lui Iocan” digitală
Ca de fiecare dată în acest spațiu public devenit veritabilă agora contemporană, postările senatorului AUR au stârnit numeroase reacții din partea urmăritorilor săi, opiniile fiind împărțite.
Claudiu Băcanu îl laudă pe politician pentru competențele sale în domeniul economic: „Stimate domnule Petrișor Peiu, faptul că dețineți și mai mult și faptul că ați fost în satre să gestionați aceste acțiuni, înseamnă că sunteți un bun gospodar de la care ceilalți au ce învăța. Și eu dețin câteva acțiuni la companii românești, dar acum aș vrea să cumpăr acțiuni și la companiile pe care madam VP, care vrea să le bage pe sub mână prin ABB (Accelerated Book Building, în română, «plasare rapidă/accelerată» n.r.)”. Acesta consideră că DNA și Curtea de Conturi ar trebui să se autosesizeze cu privire la faptul că, în plină criză economică, Oana Gheorghiu cheltuie bani pe ceea ce el numește „propagandă”, în condițiile în care Guvernul invocă deficitul bugetar și aruncă povara reformei pe umerii oamenilor de rând, cocoșați de taxe și impozite.
Există și postări precum cea a Mihaelei Miroiu, care este de acord cu acțiunea Guvernului de vânzare a acțiunilor la societățile de stat, pentru scoaterea din impas financiar a țării.
Iulian Adrian Mândricel îl apostrofează pe politician printr-o ironie: „Dom’ Petrișor, cam bogat pentru un suveranist!”
Lucian Guran consideră, în replică: „Numai un om fără minte nu ar fi de acord ca valoarea acțiunilor sale să crească. Din păcate afirmațiile lor sunt lipsite de o logică elementară”.
Despre AUR, Iulian Adrian Mândricel spune: „Un partid foarte interesant, cu multe personaje reciclate, reeșapate, reinventate din trecutele structuri de putere!”.
Dan Poscariu se întreabă de ce a fost adusă Oana Gheorghiu ca vicepremier de la un ONG, unde avea un salariu mult mai mare: „De la 20.000 de lei pe luna la ONG, doamna a devenit vicepremier pt 14-15.000 de lei pe lună, din prea plinul inimii sau pentru vânzarea accelerată și netransparentă de companii de stat?”
Silviu Vărzărescu speră ca, după moțiunea de cenzură, Guvernul Bolojan să cadă și din cauza faptului că a pierdut încrederea românilor, pe care i-a adus „în sapă de lemn”.
O pledoarie pentru reorganizarea sectorului energetic
Interesante sunt și postările lui Silviu Vărzescu și Călin Radu Vilt, care cred că s-ar impune o analiză aprofundată pentru companiile din energie, pentru ca opinia publică să înțeleagă efectele reale ale privatizărilor prin vânzarea la Bursa de Valori a acțiunilor.
„Din 1998/2000 s-au realizat cîteva lucruri bune, dar și erori pe care nimeni nu vrea să le repare. Perseverarea în adoptarea unor noi măsuri denotă, fie prostie, fie rea voință. Avem o piață distorsionată, din cauza organizăriii unice în UE a companiilor pe surse de combustibil. Stă în puterea Guvernului să reorganizeze sectorul de generare cu capital de stat și nu o face. Oare de ce? Repet, suntem unici in UE. Să ne gândim că EDF (Électricité de France) a răscumpărat în 2023 toate acțiunile privatizate, din rațiuni de siguranță națională. În România de la (re)înființarea Ministerului Energiei, în 2015 Administrația Prezidențială a omis să actualizeze Organigrama CSAT și acest ministru să devina membru al CSAT, așa cum prevede Legea Sigurantei Nationale. Transelectrica este în subordinea Secretariatului General al Guvernului (SGG), fiind conflict juridic de interese între organizare și prescripțiile de exploatare a Sistemului Energetic Național, cu efecte grave în disciplina de sistem”, atrage atenția unul dintre comentatori.
Întrebarea retorică cu care senatorul AUR își încheie demonstrația rămâne, deocamdată, fără răspuns oficial din partea vicepremierului Oana Gheorghiu sau a Guvernului Bolojan. Disputa, însă, este departe de a se fi încheiat, având în vedere termenele scurte pe care raportul le prevede pentru operațiunile vizând Hidroelectrica și Romgaz – trimestrele II și III ale acestui an, adică intervalul imediat următor.
În contextul unei moțiuni de cenzură anunțate și al unei crize bugetare care apasă pe umerii contribuabililor români, mecanismul prin care statul intenționează să transfere acțiuni de zeci de miliarde de lei către fonduri de investiții selectate netransparent devine, în logica argumentelor avansate de Petrișor Peiu, o problemă de interes public major, ce depășește cu mult cadrul unei simple polemici politice între un senator suveranist și un vicepremier tehnocrat.
