Pe 21 aprilie 2025, românii celebrează Lunea Albă, a doua zi de Paște, cunoscută și sub numele de Lunea Luminată. Este una dintre cele mai bogate în simboluri și tradiții zile din calendarul creștin-ortodox, marcând începutul Săptămânii Luminate – un timp sacru al iertării, reînnoirii și bucuriei.
În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști. Cei botezați erau numiți „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști.
Această zi este însoțită de obiceiuri străvechi, credințe populare și rânduieli religioase care au trecut proba timpului.
Conform tradiției, începând cu Lunea Albă, porțile Raiului se deschid, iar Iadul rămâne închis. Se spune că este o perioadă binecuvântată, în care se sărbătorește nu doar Învierea, ci și legătura tainică dintre cer și pământ.
Porțile cerului se deschid: credințe și simboluri din Lunea Luminată
În tradiția populară, cei care mor în Lunea Albă ajung direct în Rai, fiind scutiți de Judecata de Apoi. De asemenea, copiii născuți în această săptămână sunt considerați norocoși și binecuvântați pentru tot restul vieții.
Aceste credințe reflectă percepția profund spirituală a acestei perioade, ca timp al curățirii sufletului și al apropierii de divin.
Umblatul cu pască – vizite ritualice între generații
Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri de Paște este „umblatul cu pască”. În Lunea și uneori și în Marțea Paștelui, membrii familiei extinse își fac vizite unii altora, vestind bucuria Învierii. Finii merg la nași, copiii la părinți, nepoții la moși și bunici. Se duc daruri simbolice – pască, ouă roșii, fructe și băutură –, iar în schimb, gazdele oferă cozonac și ouă roșii. La plecare, vizitatorii primesc din nou pască și ouă, semn al legăturii sufletești și al binecuvântării pascale.
Tradiția este însoțită și de stropirea caselor cu agheasmă pentru alungarea relelor și atragerea belșugului. Pe masa de sărbătoare se păstrează ouă roșii, flori și cozonac – simboluri ale reînvierii și prosperității.
Datul în scrânciob – obicei pascal pentru sănătate și noroc
În unele zone rurale, după slujba din a doua zi de Paște, tinerii se adună și se dau în scrânciob sau în „învârtitori”. Se crede că acest obicei, practicat cu voie bună, aduce sănătate, energie și noroc pentru tot anul. Este un ritual de reînnoire fizică și simbolică, asociat cu primăvara și ciclurile naturii.
Plugarul – ritual tradițional de fertilitate
În unele sate, în a doua zi de Paște este ales simbolic un tânăr care iese primul cu plugul la arat. Acesta, numit Plugarul, este ascuns împreună cu grapa și colții acesteia sub gunoiul din curte, iar ceilalți feciori pornesc în căutarea lui. Când este găsit, este legat cu paie, așezat pe grapă și dus până la râu, unde este stropit sau aruncat în apă. Ritualul simbolizează purificarea, reînnoirea și belșugul anului agricol. La final, tânărul trebuie să-i cinstească pe cei care l-au prins.
Stropitul fetelor – obicei de Paște cu semnificații străvechi
În Transilvania, Banat și Bucovina, fetele nemăritate sunt stropite de către tineri cu apă rece sau parfum.
Variante mai vechi ale obiceiului includ ducerea fetelor la fântână sau chiar aruncarea lor simbolică în ape curgătoare. Se crede că fetele astfel stropite vor fi sănătoase, frumoase și norocoase în dragoste. Ritualul este adesea însoțit de glume și veselie, dar întruchipează ideea de curățire și fertilitate.
Ce spun superstițiile despre Lunea Albă
Lunea Albă este înconjurată de numeroase superstiții, păstrate și transmise din generație în generație:
- Cine moare în Lunea Albă merge direct în Rai, fără a fi judecat.
- În această zi se dezleagă spălatul rufelor, interzis în Duminica Paștelui.
- Lunea Albă se ține pentru ca omul să nu se rătăcească la drum în restul anului.
- Nu se lucrează în Lunea și Marțea de după Paști, pentru a evita „boala rea” (epilepsia).
- Cine petrece Lunea Paștelui pe un pod ar putea vedea strigoaicele care trec pe acolo, potrivit credinței populare.
Marțea Albă – zi de pomenire în Săptămâna Luminată
A treia zi după Paște, cunoscută drept Marțea Albă, este dedicată pomenirii morților. Femeile dau de pomană mâncăruri rămase de la masa pascală și vin roșu. În biserici, are loc sfărâmarea și uscarea Agnețului – pâinea sfințită folosită tot anul pentru împărtășirea bolnavilor.
În această zi se păstrează interdicțiile casnice: nu se spală, nu se calcă, nu se face curățenie – pentru a nu tulbura armonia și liniștea pascală.
A doua zi de Paște continuă semnificația Învierii prin obiceiuri vii și credințe care unesc comunitățile în jurul tradiției și spiritualității românești.
