Comunitățile armenească, elenă și lipovenească păstrează sărbătorile de iarnă după calendare și ritualuri diferite, dar cu aceeași încărcătură spirituală, într-un județ Neamț tot mai divers cultural.
Armenii, elenii și rușii lipoveni celebrează Crăciunul și sărbătorile de iarnă după calendare diferite, cu obiceiuri distincte, dar cu același atașament față de identitate și credință.
Crăciun și Bobotează într-o singură zi, la armeni
Potrivit unui articol semnat de Parascheva Buciumanu, publicat în periodicul „Araratonline” al Uniunii Armenilor din România, comunitatea armeană din Roman a marcat luni, 5 ianuarie 2026, sărbătoarea care unește Nașterea Domnului și Boboteaza. Evenimentul a avut loc la sediul Uniunea Armenilor din România – Sucursala Roman, la inițiativa medicului Emanuel Nazaretian, președintele filialei.
Armenii nu sunt „pe stil vechi”, așa cum se crede adesea. Biserica Ortodoxă Armeană folosește calendarul gregorian, dar celebrează Crăciunul și Boboteaza în aceeași zi, după tradiția primelor veacuri creștine. De aici și salutul specific: „Cristos S-a născut și ni S-a revelat!”, la care se răspunde „Binecuvântată este revelarea lui Cristos!”.
Elenii din Roman se pregătesc de Vasilopita
La întâlnirea comunității armenești au fost invitați și reprezentanții comunității elene. Dan Dimitriu, președintele Comunitatea Elenă din Roman, a anunțat organizarea tradiționalei „Vasilopita”, sărbătoare dedicată Sfântului Vasile cel Mare.
Ritualul, respectat în toate comunitățile elene din România, presupune tăierea unei plăcinte în care se ascunde un bănuț, simbol al norocului pentru anul care începe. „Evenimentul poate avea loc între 1 ianuarie și 1 martie. La Roman îl vom organiza în funcție de programul președintelui Uniunii Elene din România, deputatul Dragoș Gabriel Zisopol”, a declarat Dan Dimitriu pentru Monitorul de Roman. Comunitatea elenă numără aproximativ 160 de membri.
Crăciun pe rit vechi la lipovenii romașcani
Pentru creștinii ortodocși de rit vechi, Crăciunul este sărbătorit pe 7 ianuarie, conform calendarului iulian, decalat cu 13 zile. La Roman, comunitatea rușilor lipoveni este tot mai restrânsă. Florin Grigore, preotul comunității, spune că mai sunt doar 50 de familii, față de 120 în urmă cu câțiva ani.
„Comunitatea este îmbătrânită, iar chiar în ziua de Crăciun am oficiat o înmormântare. Cu toate acestea, cei care au rămas păstrează tradițiile”, a declarat părintele. Obiceiurile includ colindatul și „Cina Sfântă”, după apariția primei stele, cu preparate specifice precum haladet, lapsa și vareniki.
Context: minorități puține, tradiții puternice
Calendarul iulian este urmat și astăzi de Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă, Biserica Sârbă și mănăstirile din Muntele Athos. În județul Neamț, potrivit recensământului, trăiesc 136 de ruși lipoveni, majoritatea în Roman, reprezentând 0,03% din populație.
La nivel național, cele mai mari comunități de lipoveni se află în Dobrogea, în special în județul Tulcea. În total, există aproximativ 70 de localități din România cu prezență lipovenească, iar numărul credincioșilor ortodocși de stil vechi este estimat la peste un milion.
În următoarele săptămâni, elenii din Roman vor marca Vasilopita, iar comunitățile minoritare își vor continua sărbătorile într-un județ Neamț în care diversitatea culturală rămâne discretă, dar vie.
