La Muzeul de Artă din Roman, poate fi vizitat ”SALONUL DE PRIMĂVARĂ”, aflat la cea de a XIV-a ediție
Iubitorii de artă din Roman pot vizita la Muzeul de Artă din Roman, cea de a XIV-a ediție a tradiționalei expoziții colective, intitulată ”Salonul de primăvară” vernisată în prezența a câteva zeci de romașcani, sâmbătă 21 martie. Evenimentul a fost dedicat de organizatori marcării a 634 de ani de la prima atestare documentară a urbei mușatine.
Conform unei postări pe pagina oficială de facebook, realizată de custodele instituției, muzeografa Mihaela Ciobanu, pe simezele instituției expun 37 de artiști din mai multe localități ale țării: Roman, Piatra Neamț, Bacău, Bârlad, Vaslui, Botoșani, Brașov, Iași și Ploiești, care expun 112 lucrări.
Cele 112 lucrări prezentate surprind prin diversitate stilistică, tehnică și tematică, invitând la explorări de viziuni și la un dialog complex vizual și emoțional.

Întreaga expoziție propune un discurs plastic care se transformă într-un spectacol al formelor și al culorilor, al conceptelor și al provocărilor ideatice pe care artiștii le dau viață în formule proprii de abordări plastice.
Căutări de esență dar și spații impresionabile prin complexitate, dinamism cromatic și forme atent migălite și structurate, spațiale și aerate în sondări de dimensiuni artistice, cu profunzimi spirituale, si-au dat întâlnire pe simezele Salonului. Pictura în ulei, grafica, tehnica mixtă, colajul, fotografia și sculptura, în perspective diferite și abordări personale, se configurează într-un spațiu de reflecție și de impact asupra privitorului.
Umanul și divinul, natura, vizibilul și invizibilul, misticul, se dezvăluie în interpretări de timp și anotimp, în intensități cromatice sau zbateri de forme, care pulsează în peneluri energice. Peisaje și naturi statice care se revarsă în eflorescențe, în renașteri și aurore, în străjuiri de infinituri albastre, debordând în culori pastelate și delicate, cu suavități de primăveri și cu învăluiri de atmosfere romantice, devenind poezii cromatice.

Portrete elegante, cu un desen riguros, în emblematice reprezentări de alb-negru, cu un profund lirism și accente de subtilități psihologice, sub penelul sensibil al lui Mihai Olteanu, atrag atenția prin eleganța și intensitatea emoțională pe care o transmit: un clopotar, un violonist sau delicate chipuri feminine”, notează avizata curator.
În spațiul primitor al Muzeului de Artă din Roman mai pot fi admirate și reprezentări grafice(portrete) ale lui scriitorilor: Vasile Alecsandri sau Garabet Ibrăileanu, Sergiu Celibidache, sub semnătura lui Lucian Simion, precum și ”simboluri profunde cu chemări de mister în interpretări dinamice în reprezentarea unui Atlas sau Metatron, a unui Arhanghel la Iulian Negru.
Căutări de esență cu parfumuri străvechi în pensulații de meditație la Răzvan Cozma. În explorări de spiritualitate, cu îmbinări de elemente simbolice și fantastice, ne propune o călătorie introspectivă Liviu Șoptelea.
Misterul, efemeritatea într-o redare tensionată de tonuri neutre pe un fundal de albastru intens, într-o metamorfozare a condiției umane, cu o licărire de speranță, de spiritualitate, prin prezența unei păsări negre, ca un mesager între lumea conștientă și cea subconștientă, ne propune spre meditație în lucrarea sa Marius Lupu.
Prin abisul timpului, în cromatici sonore, lucrările semnate de Mihaela Vieru, ne oferă intimități simfonice.
În surprinderi de timp, Liviu Popa ne oferă un urban mușatin de memorie într-o excepțională fotografie de memorie. În forme brâncușiene, ca un omagiu adus marelui sculptor, în anul lui Brâncuși, Ghiță Lungu ne surprinde cu lucrări care ne cheamă spre spiritul viu brâncușian, în spații de triumf, de timp care s-a oprit în loc, spre a domina spațiul cu un portret intens, de forță al creatorului Brâncuși.
Într-o comunicare de echilibru și rezistență, de schimbare și adaptabilitate, lemnul a prins formă în creația lui Mihai Anania, în ancorări umane și spirituale. Renașterea prinde formă și din materia rece, dură, în modelări de migală a metalului sudat în respirări de contemplare sub mâna sculptoriței Carmen Chițan”
”Dialog între milenii…întru credință”
Custodele Muzeului de Artă din Roman, Mihaela Ciobanu, atrage atenția că expoziția de la Roman pune în valoare o lucrare inedită, unicat, intitulată”Dialog între milenii…întru credință”, lucrarea fiind ”o adevărată capodoperă de restaurare-conservare, care este oferită spre bucuria ochiului și a sufletului de pictor, expert restaurator Ovidiu Cărpușor. Pictura, realizată pe o oglindă veche cu ramă în stil gotic, creând un spațiu plin de simboluri, prin stratificare și sugerare, conturează o imagine a suferinței transfigurată în speranță. Scrisul, de la forme arhaice la cele bizantine devine mărturie a devenirii umane.
Arcele aurite se deschid ca o chemare către LUMINA eternă. În centrul compoziției artistul a montat un vechi ”Corpus Cristi” din lemn, datând din sec. XVII-XVIII, prezent ca o mărturie a credinței dintre milenii. Conservat activ, doar pentru a fi salvat, cu lemnul sculptat manual și care poartă urmele timpului, întregește un dialog viu împreună cu imaginea pictată.
Dialogul conceptual continuă cu o a doua piesă, o sculptură-obiect reprezentând o carte din lemn, aurită, simbolul Cuvântului și al memoriei sacre. Subtil este stilizat Hristos, prin linii esențiale, iar răstignirea este sugerată de cuiele ruginite. Semnele pământului, ale Golgotei și mormântului Sfânt, sunt prezente prin pietrele prezentate. Foița de aur, roșul intens, reprezintă sacrificiul și lumina”
Expoziția rămâne deschisă la Muzeul de Artă din Roman, până pe 17 mai 2026.
