Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017, clasificată „secret de stat” la nivel „secret”, reglementează criteriile de stabilire a funcțiilor pe grade militare și profesionale, coeficienții și soldele de funcție/salariile pentru personalul militar activ, polițiști, funcționari publici cu statut special din sistemul penitenciar și preoți militari din structurile de apărare, ordine publică și securitate națională.
Problema majoră? Accesul la aceste informații este extrem de limitat. Se estimează că mai puțin de 5% dintre polițiști și cadrele militare au dreptul de a consulta documentele clasificate la nivel „secret”.
Ce înseamnă asta? Marea majoritate a angajaților nu cunosc modul în care se fac avansările și promovările, cum sunt calculate salariile, primele de merit sau sporurile. cunoscute doar unui cerc restrâns de persoane din conducerea instituțiilor vizate.
În acest context, Sindicatul Diamantul a inițiat demersuri pentru desecretizarea acestor date, considerând că opacitatea decizională încalcă drepturile angajaților. Instanțele au răspuns pozitiv acestor solicitări, însă acest lucru a creat un veritabil casus belli cu conducerea IGPR, care nu a făcut publice informațiile.
De aici, povestea recentă a plângerii penale formulate de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” împotriva șefului Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) și răspunsul primit de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București (PCA București) reprezintă un exemplu grăitor de absurd administrativ. Situația pare desprinsă dintr-un scenariu burlesc: persoana vătămată este invitată să precizeze dacă se acuză… pe sine!
Tema plângerii inițiale: abuz în serviciu la cel mai înalt nivel
Totul a început cu o plângere penală depusă de Sindicatul Polițiștilor „Diamantul” pe 04 februarie 2025 împotriva șefului IGPR, Benone-Marian Matei, și a altor funcționari din cadrul IGPR. Printre faptele descrise sunt: tergiversarea declasificării și publicării regulamentelor de organizare și funcționare (ROF) ale Inspectoratelor de Poliție Județene Neamț și Ilfov, deși procedura de declasificare a fost demarată formal în 2023. Nepublicarea ROF al Inspectoratului General al Poliției Române pe pagina de internet a IGPR. Nepublicarea pe pagina de internet a IGPR a ordinelor de ministru MAI cu caracter normativ și nesecret, care reglementează organizarea și funcționarea IGPR, cum este, de exemplu, OMAI 66 din 2009 (nesecret, nepublicat) privind lista informațiilor care se pot clasifica “secret de serviciu”. Etc.
Această situație afectează transparența instituțională și dreptul polițiștilor de a fi informați asupra cadrului legal ce le reglementează activitatea și remunerația.
Sindicatul, reprezentat legal de președintele său, Vitalie Josanu, a semnalat că această tergiversare contravine dispozițiilor legale privind transparența administrativă, precum Legea 24/2000, Legea 544/2001 și Legea 182/2002 privind informațiile clasificate. Faptele indicate pot constitui abuz în serviciu și alte infracțiuni conexe, dată fiind reținerea sistematică de la publicare a unor acte normative nesecrete.
Președintele sindicatului a semnat denunțul în această calitate, subliniind clar că plângerea vizează doar șeful IGPR și alți funcționari responsabili pentru situația creată.
Răspunsul Parchetului: a la Ionesco
Ceea ce părea o simplă sesizare penală a luat o turnură absurdă odată cu răspunsul oficial al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București (nr. VIII-1/2025 din 13.02.2025). Parchetul solicită sindicatului să „clarifice” dacă denunțul este îndreptat și împotriva… președintelui sindicatului, Vitalie Josanu – persoana care semnează plângerea!
„Este necesară completarea sesizării pentru a se preciza dacă denunțul este îndreptat și împotriva numitului Vitalie Josanu și, în caz afirmativ, să se indice faptele imputate acestuia și mijloacele de probă.”
Mai mult, Parchetul avertizează că în cazul neclarificării acestei situații, cauza va fi clasată conform art. 315 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală.
Cum este posibil?
Cum ar putea să fie Josanu, în același timp, victima și făptuitorul? Semnătura sa, în calitate de președinte al sindicatului, este prezentă pe fiecare pagină a documentului, iar conținutul plângerii este explicit în ceea ce privește autorii faptelor descrise.
Această cerere ridică semne de întrebare fie despre competența, fie despre imparțialitatea Parchetului. E greu de imaginat că o astfel de „neînțelegere” poate fi pur întâmplătoare. Mai degrabă, pare o manevră procedurală menită să tergiverseze ancheta sau chiar să protejeze șeful IGPR, punând obstacole inutile în calea clarificării faptelor.
Sesizare disciplinară împotriva procurorului general
Sindicatul nu a rămas pasiv. Pe 13 februarie 2025, a formulat o sesizare disciplinară împotriva procurorului general al PCA București, Florin Mircea Popa, acuzându-l de exercitarea funcției cu gravă neglijență și de lipsă de imparțialitate.
Conform Legii 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, procurorii sunt obligați să acționeze cu imparțialitate, responsabilitate și bună-credință. Orice încercare de a induce confuzie într-un dosar clar conturat poate constitui abatere disciplinară gravă. În sesizarea sa, sindicatul a solicitat verificarea atitudinii procurorului general, pentru a se stabili dacă răspunsul absurd a fost cauzat de rea-credință sau incompetență.
Josanu versus Josanu a luat drumul străinătății
Acest caz ilustrează cât de departe poate ajunge birocrația juridică atunci când este folosită ca instrument de tergiversare. În loc să cerceteze acuzațiile de abuz în serviciu, aparent Parchetul nu pricepe, și mergând mai departe, pune problema clasării unei sesizări incomode.
Între timp, Sindicatul Diamantul a transmis Sesizarea catre Comisia Europeana, Parlamentul European si Ombusdmanul European, privind secretizarea excesivă și abuzivă a metodologiei de salarizare a polițiștilor la 16 februarie 2025). Obiectul sesizării: Lipsa de transparență în reglementarea salarizării polițiștilor și a personalului militar din România, prin clasificarea excesivă și abuzivă a actelor normative, în contradicție cu principiile europene privind transparența și accesul la informații publice.
Dacă e să interpretăm decizia sindicatului în cheie locală, rezultă că a atins punctul în care s-au terminat ”sfinții” din România la care se mai putea plânge, așa că a luat drumul străinătății cu jalba românească tradusă bilingv, franceză-engleză.
