România a fost condamnată miercuri, în primă instanță, de un tribunal din Bruxelles să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru vaccinurile anti-Covid comandate în pandemie și neutilizate, într-un litigiu deschis de compania Pfizer. În paralel, Ungaria se pregătește de propriul proces în același dosar european.
Verdict la Bruxelles: facturi restante pentru vaccinuri nefolosite
Tribunalul de primă instanță din Bruxelles a decis că România și Polonia trebuie să achite sumele restante pentru dozele de vaccin anti-Covid comandate în timpul pandemiei. În cazul României, valoarea se ridică la aproximativ 600 de milioane de euro, aferentă unui lot de circa 28 de milioane de doze necomandate ulterior.
Instanța a apreciat că statele nu au demonstrat că firma farmaceutică ar fi abuzat de dreptul său contractual, menținând obligațiile asumate în perioada critică a pandemiei. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată în instanțele superioare din Belgia.
Contractele din pandemie, în centrul disputei europene
Achizițiile de vaccinuri au fost negociate în mai 2021 de Comisia Europeană, în numele statelor membre ale Uniunii Europene. În acel moment, evoluția pandemiei era incertă, iar guvernele au acceptat clauze ferme privind cantitățile și plata dozelor.
Ulterior, odată cu scăderea interesului pentru vaccinare și acumularea de stocuri, mai multe state au considerat că nu mai au nevoie de toate dozele contractate. România a decis să nu mai recepționeze o parte din vaccinuri, argumentând lipsa cererii și costurile ridicate.
În același litigiu european, Ungaria urmează să se confrunte cu echipa juridică a Pfizer într-o audiere programată pentru 16 aprilie, într-un dosar separat privind aproximativ 2 milioane de doze comandate și ulterior refuzate. Compania solicită statului ungar circa 60 de milioane de euro, la care se pot adăuga dobânzi.
Declarații oficiale: „nu exista interes pentru vaccinare”
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, explica încă din 2024 că situația era previzibilă, deoarece și alte state europene se aflau în litigiu cu producătorii de vaccinuri.
„Nu exista niciun fel de bază legală pentru aceste compensații financiare și nu puteam să comandăm restul de 28 de milioane de doze, în condițiile în care în România interesul pentru vaccinare practic nu mai exista”, declara acesta la momentul deschiderii procesului.
La rândul său, compania Pfizer a salutat decizia instanței belgiene și a subliniat că hotărârea confirmă importanța respectării contractelor semnate în contextul pandemiei.
Miză financiară majoră pentru bugetele publice
Cazul face parte dintr-un litigiu mai amplu la nivel european, în care sunt implicate mai multe state membre. În total, sumele revendicate depășesc 2 miliarde de euro, iar verdictul ar putea crea un precedent juridic privind modul în care sunt interpretate contractele de achiziții în situații de criză.
Pentru România, impactul financiar este semnificativ, în condițiile unui deficit bugetar ridicat și al presiunilor asupra cheltuielilor publice. Autoritățile trebuie să decidă dacă vor formula apel și cum vor gestiona eventualele plăți.
Procesul continuă: decizia finală poate schimba regulile jocului
Hotărârea pronunțată la Bruxelles nu este definitivă. România poate ataca sentința în apel, iar durata procedurilor judiciare poate depăși un an. În paralel, litigiile similare din alte state europene — inclusiv cel al Ungariei — vor continua să fie analizate de instanțele belgiene.
Experții juridici consideră că decizia finală va influența viitoarele contracte comune la nivelul Uniunii Europene, mai ales în situații de urgență sanitară.
