Noaptea în care șampania se desface din nou, revelion pe rit vechi
În timp ce majoritatea românilor au intrat deja în 2026 la 1 ianuarie, pentru zeci de mii de credincioși din România și din Europa de Est, adevăratul început de an vine abia în noaptea de 13 spre 14 ianuarie.
Este vorba despre Revelionul pe rit vechi, sărbătorit de comunitățile ortodoxe care urmează calendarul iulian, cu o diferență de 13 zile față de calendarul gregorian folosit oficial.
Această tradiție este păstrată de rușii lipoveni, sârbi, ucraineni, dar și de români din zonele cu influență slavă și din comunități istorice din Moldova, Dobrogea și Banat.
De ce se sărbătorește diferit?
Diferența apare din folosirea calendarului iulian, introdus în Antichitate, care în timp a acumulat o eroare de calcul. Bisericile care au rămas fidele acestuia sărbătoresc Crăciunul, Boboteaza și Anul Nou cu 13 zile mai târziu decât restul lumii.
Astfel, 14 ianuarie devine Anul Nou pentru cei care urmează acest calendar.
Tradiții și obiceiuri păstrate până astăzi
Seara de 13 ianuarie seamănă izbitor cu cea de 31 decembrie. Se aud urători, pocnituri de bici, focuri și colinde. În seara de 13 ianuarie, familiile se adună împreună, iar la miezul nopții se urează „S Novîm Godom!” (La mulți ani!).
Plugușorul și cetele de tineri cutreieră satele
În comunitățile ucrainene se joacă „Malanca”, un obicei cu măști și costume care alungă spiritele rele
În tradiția sârbească, paharele se sparg după prima șampanie, pentru a „rupe” ghinionul anului vechi
Superstiții din dimineața de 14 ianuarie
Tradiția spune că prima zi din noul an este decisivă pentru norocul viitor:
- Spălatul pe față cu apă în care se pune un ban de aur sau argint aduce sănătate
- Copiii aruncă boabe de grâu, orz sau porumb pentru belșug
- Fetele pun busuioc afară – dacă apare bruma, urmează nuntă
- Prima persoană care intră în casă trebuie să fie bărbat
- Nu se aruncă gunoiul și nu se face curățenie, ca să nu „iasă norocul din casă”
- Nu se împrumută bani în această perioadă, pentru a nu „da norocul afară din casă”
Masa de Revelion pe rit vechi
Mesele sunt la fel de bogate ca la Revelionul clasic. În comunitățile sârbești și lipovene se servesc:
- ardei umpluți, răcituri
- zacuscă și salate tradiționale
- mezeluri și afumături
- pește cu legume
- plăcinte, cozonac
Totul este pus pe masă „ca să fie anul plin”.
Revelionul pe rit vechi nu este doar o diferență de calendar, ci o legătură vie cu trecutul, credința și identitatea comunităților care îl păstrează. În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, șampania se desface din nou, urările se rostesc cu aceeași speranță, iar mesele îmbelșugate simbolizează dorința unui an plin și norocos. O sărbătoare discretă pentru unii, dar profundă și plină de sens pentru cei care cred că tradițiile nu țin cont de data din calendar, ci de inimă.
