Problema reorganizării administrativ teritorială este una din reformele statului, clamate de clasa politică, dar niciodată realizată după Revoluția din 1989
Așa se face că și în anul de grație 2025 România este împărțită tot după legea din 1968 din timpul regimului Ceaușescu. Cu alte cuvinte din diverse cauze această lege despre care s-a tot vorbit în ultimele două decenii a fost sortită eșecului.
Chestiunea reorganizării administrativ teritoriale, ca soluție a diminuării cheltuielilor bugetare a fost reluată și în timpul campaniei electorale, pentru alegerile prezidențiale, inclusiv în proiectul actualului președinte Nicușor Dan.
La solicitarea redactorilor ”Monitorul” directorul Direcției de Statistică Neamț, Claudiu Harabagiu, a emis un punct de vedere în acest sens privitor la acest subiect.
”Cred că dacă se va trece la reorganizarea administrativ-teritorială a României nu se va ține seamă de numărul de localități componente, ci de numărul populației care trăiește în aceste localități. Există UAT-uri ca Văleni, de exemplu, care are multe localități dar puțini locuitori.
În această categorie se înscrie, de exemplu și comuan Pâncești care are 1202 locuitori. Comuna Gâdinți are o singură localitate și 1873 de locuitori, iar Ghindăoani 1629.
Comuna Tazlău, de exemplu, are o singură localitate dar are 2321 locuitori. Este dificil de anticipat care vor fi criteriile care vor sta la baza reorganizării administrativ teritoriale.
În 2004 în urma unui referendum, localitatea Drăgănești s-a desprins din Brusturi și a devenit comună de sine stătătoare.
Dacă se va decide reorganizarea administrativ-teritorială ea se va face prin lege organică, precum aceea din 1968 când au fost înființate județele. Funcționarea satelor nu aduce prea multe cheltuieli.
Problema majoră este cea a îmbătrânirii unor localități rurale. În județul Neamț avem sate cu 3 locuitori și am să vă dau exemplu aici de satul Spiești, din comuna Păstrăveni, care a rămas cu 3 locuitori.
Populația mai tânără a migrat, oamenii nu au mai construit nimic.
Există însă și alte sate cu câte 10-12-15 locuitori.
Cheltuielile de desființare a unui UAT sunt mai ridicate decât cele de întreținere”, a declarat Claudiu Harabagiu.
Regionalizarea o variantă de reorganizare administrativ-teritorială
Claudiu Harabagiu susține că de cel puțin 20 de ani se vorbește despre această reorganizare, dar nu se trece la realizarea acesteia faptic. Inclusiv înființarea regiunilor a rămas în România la stadiul de intenție.
” Reorganizarea administrativ- teritorială nu s-a făcut pentru că nu a existat suficientă voință politică. Regionalizarea ar presupune înființarea unei suprastructuri care ar presupune existența unui alt aparat administrativ, alte funcții, ale structuri politice.
Ori reorganizarea administrativ -teritorială trebuie făcută, tocmai în ideea reducerilor cheltuielilor.
Problema majorității UAT-utlor din mediul rural e aceea că nu-și pot susține cheltuielile de funcționare din veniturile încasate de la populație”, a declarat Claudiu Harabagiu, care spune că această comasare va trebui gândită în ideea înființării unor comunități puternice din punct de vedere economic, care să atragă investiții.
Comuna Gâdinți, unitate administrativ-teritorială cu o singură localitate
Comuna Gâdinți situată la 5 kilometri de Roman a fost înființată în 2004 urmare a unui referendum organizat, desprinzându-se din comuna Sagna.
Contabila șefă a Primăriei, Otilia Buzdugan, a explicat situația în care se află comuna, aflată în acest an pe deficit bugetar. ”Este drept că la nivel de Registru al Comerțului sunt înregistrați 86 de agenți economici, dar nu toți plătesc impozite.
Dintre acești agenți economici doar 25% sunt plătitori de taxe și impozite. Vorbim de societăți comerciale, întreprinderi individuale sau persoane fizice autorizate.
Gradul de colectare a taxelor și impozitelor locale pe anul acesta este de 60%. Valoarea bugetului pe 2025 este 25.317 mii lei venituri proiectate și 26.996 mii lei pe cheltuieli, cu un deficit de 1679 mii lei, pe care l-am acoperit din excedentul bugetar pe 2024.
Gradul de realizare a veniturilor proprii pe 2024 a fost de 82%.
Anul acesta am primit cote defalcate de 1356 mii lei, mai puțin ca anul trecut cu 544 mii lei, dar acest lucru s-a întâmplat la majoritatea primăriilor.
Din cei 1873 locuitori aproximativ 600 persoane sunt plecate la muncă în străinătate”, a declarat Otilia Buzdugan, care spune că Primăria are 18 angajați și că instituția nu-și poate acoperi chetuielile de funcționare din venituri proprii, ceea ce a condus la diminuarea drastică a cheltuielilor pe partea de achiziții, obiecte de inventar, lucru impus și de ”Ordonanța Țrenuleț”.
Primăria a reușit să acopere cheltuielile de cofinanțare a celor două proiecte de modernizare a iluminatului public și a celui de aducțiune apă și canalizare din excedentul bugetar de anul trecut.
Ultimul proiect de reorganizare, îngropat și el de interesele baronilor locali
În 1 noiembrie 2023 la Senat a fost înregistrat pentru dezbatere propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României, prin care se propunea reorganizarea administrative- teritorială.
În România există 3000 de comune și se vorbea despre stabilirea unei limite minime de 5000 locuitori într-o comună și 10.000 într-un oraș și înființarea unor birouri administrativ-teritoriale care să permită colectarea taxelor și impozitelor locale.
Nimeni nu a mai auzit nimic despre acest proiect, care zace în cine știe ce birouri ale Parlamentului
