Adevărul despre protecția civilă
Redactorii ”Monitorului de Roman” au acordat o mare atenție subiectului legat de intrarea în spațiul aerian al României, în ziua de 8 septembrie, la 18 km nord de municipiul Roman, a unei drone, care a produs neliniște în rândul populației.
În aceste condiții am încercat să vedem care este posibilitatea de adăpostire a populației în caz de război.
Conform declarațiilor primarului municipiului Roman, Dan Laurențiu Leoreanu, toate cele 11 adăposturi ar fi operaționale.
Conform SIICAP 4 dintre aceste adăposturi au fost renovate cu SC. Ciocoiu Construct SRL, în anul 2022. Este vorba despre adăpostul de protecție civilă situat pe strada Ștefan cel Mare, la blocul M15, scara C, modernizat cu suma de 20.000 de lei fără TVA și de alte trei adăposturi situate pe strada Roman Mușat, fostă Florilor, la blocurile 70, 74 și 76, cu suma de 46.458 de lei fără TVA.
Spațiile au fost igienizate, zugrăvite și a fost refăcută instalația electrică. Prin Legea nr. 117/2026, publicată în MO în data de 3 iulie 2026, la articolul 21 din Legea nr. 481/2004 s-a introdus alineatul 3 cu1 prin care se precizează că „la solicitarea asociațiilor de proprietari, autoritățile deliberative ale administrației publice locale pot aproba, prin hotărâre, finanțarea din bugetele locale a cheltuielilor necesare pentru reparații și întreținere, respectiv realizarea lucrărilor de reparații și întreținere, după caz, a fondului privat de adăpostire situat în condominii de tip bloc.”
Toate adăposturile civile ar trebui, deci, aduse la strandarde decente de ocupare în cazul unor amenințări venite din spațiul aerian. Așla cum a rezultat din articolul de ieri, pe lângă adăposturile de protecție civilă declarate ca fiind operaționale, la nivelul municipiului Roman sunt evidențiate și spații de adăpostire aflate în diferite imobile, administrate sau deținute de instituții, asociații de proprietari ori alte entități.
Protecția civilă în mediul rural nu există
Am contactat telefonic primarii mai multor localități rurale din zona Roman pentru a afla cum a perceput populația mesajul RO-ALERT din 8 septembrie și cum stau primăriile rurale la capitolul protecție civilă.
Vlad Roșu – primar al comunei Bâra
”Am primit și eu, după RO-Alert niște telefoane de la câțiva oameni, dar mi s-a părut că au luat RO-ALERT ca pe o glumă și nu mi s-au părut a fi speriați.
Ba,chiar în glumă, m-au întrebat dacă începe războiul. Referitor la modificarea legislației, care ne obligă să construim adăposturi, pe fonduri europene, nu am cunoștință să se fi deschis vreo linie de finanțare. În opinia mea sunt foarte multe legi în țara , cu tot felul de obligații, care sunt aruncate pe umerii primăriilor comunale.
Dar pentru aplicarea lor ar trebui să fie și bani. În mediul rural nici nu știm cum să mai << înodăm>> Suntem într-o continuă goană după proiecte cu finanțare nerambursabilă sau minimă. Sunt necesare aceste adăposturi, dar ca să construiești unul nou e nevoie de fonduri uriașe. Ori noi ca să construim o parcare, la un proiect de modernizare a unei școli, e o întreagă problemă.
Construirea buncărelor este o necesitate în condițiile actuale de război la granița României. Mi-aș dori să existe finanțare și pentru primăriile mici, vum e Bâra. Noi avem 4 sate și 1300 de locuitori. În fiecare an ISU ne cere să comunicăm numărul de adăposturi. La cele 3 blocuri din comună au fost raportate drept adăposturi acele boxe de la subsol.
Mai există și subsolurile unor case construite mai trainic. E o realitate că România nu-i Elveția, care are câte un buncăr în fiecare sat, ce poate adăposti dublul populației pe care o are fiecare localitate”.
Daniel Cucu– primar al comunei Dulcești
” Nici eu și nici oamenii din sat nu ne-am speriat prea tare de mesajul RO-ALERT, din 8 septembrie. La Dulcești nu avem nici un adăpost. Conform ultimului recensământ al populației, comuna noastră avea 2662 locuitori.
Acum cred că sunt vreo 2200. Dacă se va deschide, în sfârșit, o linie de finanțare, poate se vor găsi bani și pentru mediu rural.La Dulcești există 6 sate. În România nu sunt suficiente adăposturi antiaeriene nici în orașele mari. Nu s-a construit niciunul de dată recentă. Au fost reparate și igienizate cele deja existente. La țară casele mai arătoase au beciuri mai moderne și oamenii se pot adăposti în ele”.
Cristian Baciu-primar al comunei Horia
” Populația a fost destul de calmă în timpul alertei și nu s-a panicat prea tare, poate și pentru că au apărut, imediat, în spațiul public informații liniștitoare. Dacă se va decide la nivel guvernamental accesarea de fonduri pentru construire de adăposturi vom vedea ce vom face.
Acum nu avem nici un adăpost nou construit. Rămâne de văzut ce legislație va fi aplicabilă și dacă va exista linie de finanțare o vom accesa. La Horia avem 5000 locuitori, ceea ce presupune că ar fi nevoie de un adăpost încăpător. Este nevoie în primul rând de punerea în siguranță a elevilor. Școala nouă ce urmează a fi construită nu are în proiect și adăpost”
Florin Vârgă -primar al comunei Săbăoani
” Drona a survolat spațiul aerian al județului la 18 km de Roman, foarte aproape de comuna noastră. A fost un moment destul de stresant pentru populație. La primirea mesajului RO-ALERT, majoritatea oamenilor se aflau la munci agricole și aveau lăsați copiii acasă.
A fost un moment greu, dar a trecut. La Săbăoani nu avem nici un adăpost, situație în care se regăsesc toate localitățile rurale din România. Vom vedea care sunt posibilitățile de accesare de fonduri pentru a construi un adăpost.
Sunt sceptic în ceea ce privește posibilitatea de accesare de fonduri centralizate pentru asemenea investiții, așa că nu văd o soluție imediată la această problemă”.
