România, țara cu cea mai mare biodiversitate din Uniunea Europeană, riscă să devină victima propriului potențial natural. Sub pretextul alinierii la politici europene încă în formare, autoritățile forțează introducerea unor „zone de protecție strictă” (ZPS), fără o definiție legală clară și fără consultare reală cu specialiștii sau comunitățile locale.
În loc să valorifice acest capital natural prin măsuri adaptate și flexibile, România se confruntă cu un posibil abuz de reglementare. Introducerea unei noi categorii de arii protejate, cu regim sever, riscă să pună presiune pe dezvoltarea locală, pe administratori și pe comunități, fără a aduce garanția unei conservări mai eficiente.
Pe fondul lipsei de date clare și a necorelării instituționale, proiectul riscă să devină mai degrabă o măsură birocratică decât una care să sprijine cu adevărat biodiversitatea — pe care România deja o are, nu trebuie să o „inventeze”.
Întrebarea rămâne: când protejarea naturii devine o competiție a etichetelor și a hărților colorate, cine protejează bunul-simț și echilibrul între conservare și dezvoltare?
ZPS: Ministerul Mediului ne protejează de viața noastră
Ministerul Mediului prin cele trei firme de consultanță: Pro Biodiversitas S.R.L., Omnia Development S.R.L. și M&S Ecoproiect S.R.L., vrea să desemneze zone de protecție strictă, care vor influența situația a 65 de unități administrativ-teritoriale din județ. Dacă săptămâna trecută era vorba despre circa 56.000 ha, în condițiile în care județul Neamț are deja 115.000 ha protejate, la întâlnirea, de marți, 18 martie a.c., organizată la Palatul Administrativ de firmele de consultanță ale Ministerului Mediului, George Bouroș, mesagerul firmei Omnia Development S.R.L., așa cum s-a autointitulat, a spus că ”se mai taie”, mai ales pe lângă autostradă. Dar…dacă nu se aprobă proiectul, România este pasibilă se sancțiuni pe jalonul respectiv a spus el, cumva amenințător. A nimerit rău momentul. Proiectul este finanțat din PNRR, iar negocierea trebuie respectată, a insistat domnul Bouroș. De ce doar în Neamț? Dumnezeu și consultantul știu.
La început, cele aproape 200 de persoane prezente în sală au ascultat cu calm, mai ales că președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Laurențiu Păștinaru a îndemnat la calm și dezbatere. Însă, dezbaterea nu a mai fost dezbatere! Reprezentantul consultantului a făcut ”o informare”, bifând astfel evenimentul în managementul proiectului, l-a luat pe ”nu știu” în brațe și a îndemnat curioșii să trimită întrebările și nemulțumirile la o adresă de e-mail. ”Eu sunt doar un mesager!”
”Proiectul nu e făcut pe date reale!”
Pentru prima dată în mulți ani, în sala Calistrat Hogaș de la Consiliul Județean Neamț, s-a simțit unitate, unitate pentru județul Neamț. ”Să nu distrugem un județ întreg!”, ”Să nu transformăm județul într-o pădure virgină!”, ”Astăzi ați descoperit județul Neamț”, ”Nu ați înțeles că nu e vorba de voi, ci de noi!”, ”Proiectul nu e făcut pe date reale!”, ”Pe noi nu ne-ați consultat, arătați procesele verbale!”, ”La Tarcău, hărțile sunt greșite!”.
De la început, președintele Consiliului Județean Neamț, Daniel Harpa a precizat că împreună cu Prefectura Neamț ”am făcut un memoriu la Ministerul Mediului, am informat conducerea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, premierul României referitor la această dezbatere”.
Președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Laurențiu Păștinaru a venit la această întâlnire la invitația președintelui Consiliului Județean Neamț după ce, săptămâna trecută, mai mulți primari au protestat vehement.
”Credeți-mă, este un jalon important pentru Ministerul Mediului, neducerea la îndeplinire a jalonului 39 din PNRR are o sacțiune de aproximativ un miliard de euro, ca să înțelegeți. Dar important este că suntem aici și putem stabili cu consultanții aceste zone de protecție. Se va face un grup de lucru pentru a desemna zonele de protecție strictă. Recunosc, este și o vină a ministerului că nu a trimis reprezentanți în cadrul dezbaterilor publice din fiecare județ”, a spus Laurențiu Păștinaru.
De ce Neamț trebuie să acopere atât de mult din negocierea națională PNRR?
Primele întrebări au venit de la Prefectul județului Neamț, Adrian Bourceanu, de meserie avocat. ”Dacă am înțeles bine, procentul de 41% din suprafața forestieră este deja inclus în zona protejată în județul Neamț și a mai fost dat un procent de 70% de suprafața neforestieră, fiind inclusă în arealul protejat. Dacă cifrele sunt corecte, principala întrebare, este dacă această zonă de protecție specială nu s-ar putea include deja în cele 115.000 de hectare din arealul protejat în județului?” În fond, cât de protejat poate fi județul Neamț de ceea ce ar dori să facă? Până la înghețarea completă a oricăror proiecte de infrastructură?
Răspunsul consultantului a ridicat multe semne de întrebare. România trebuie să protejeze 10 % din păduri, așa a fost negociat prin PNRR. Citind din hârtii, George Bouroș a spus că ”în prezent avem undeva la 37,7% arealuri naturale protejate în județul Neamț, un procent însemnat, însă zonele propuse de noi reprezintă doar 3,9% din suprafața județului Neamț, deci nu o suprafață foarte mare, iar total zonele propuse în cadrul acestui proiect nici măcar nu atinge acest indicator țintit de România, de 10%.
Zonele propuse în județul Neamț au un procent de 7,28%, dacă un județ care are deja 3 parcuri, 2 parcuri naționale, un parc natural și o rețea extinsă nu reușește să atingă acest indicator… Întrebarea următoare este ”De ce județul Neamț trebuie să acopere atât de mult din negocierea națională PNRR?”
După ce s-au mai gândit câteva zile, consultanții au ajuns de la 56.000 ha la 42.896 ha. Și a venit rândul specialiștilor de la Direcția Silvică Neamț, conducerea cerând: ”Vreau să îmi arătați un proces verbal rezultat în urma acestei consultări, pentru că noi nu avem cunoștință de așa ceva! Eu sunt sigur că nu există. Ați început cu a ne minți și nu e bine!”, a spus Ovidiu Gârbea, directorul tehnic al instituției care ar trebui să piardă 33.000 hectare, reprezentând 20% din suprafața gestionată, suprafețe ce se suprapun pe zonele propuse de consultanți. Mai trebuie luate în calcul și pierderile financiare, dar și problemele de mediu, pădurea trebuie întreținută.
Iar răspunsul care a iritat asistența a venit prompt. ”În regulă! Eu sunt un mesager. Nu am toate informațiile acestea, dar vă rog să le solicitați la această adresă de email. Nu vă pot da un răspuns, trebuie să verificăm dacă aveți dreptate”.
Consultantul ”e-mail viu”
Și din acel moment, George Bouroș a devenit un ”e-mail viu”, așa cum a precizat cineva din sală, punând sub semnul întrebării existența unei eventuale dezbateri, iar primarii și reprezentanții primăriilor și-au arătat nemulțumirile, în fața lipsei informațiilor, a deschiderii la dialog și a aroganței vizibile.
”Deduc că participăm la o informare și nu la o dezbatere. Noi suntem o stațiune turistică și avem nevoie de dezvoltarea infrastructurii și nu vom avea posibilitatea, dacă transformăm orașul într-o zonă de poteci pe care să se plimbe urșii, care deja au ajuns în zonă și intră și prin spital, la Bisericani. Nu cred că ne va folosi din punct de vedere economic, nici nouă, la Piatra, nici pentru întreg județul Neamț. Eu înțeleg că trebuie protejată natura, dar trebuie să recuperăm decalajele economice. Putem să construim sau nu un drum promis de 30 de ani, Axialul, care nu s-a putut construi din cauza unei broscuțe sau putem să construim autostrăzi fără să ne împiedice vreun gândac. Cred că asta e important, să nu distrugem un județ întreg, cu tot ce înseamnă comunitățile lui și solicitările nostre să ajungă unde trebuie și să nu transformăm județul într-o pădure virgină” – Adrian Niță, primarul municipiul Piatra Neamț.
Ce protejăm și de cine?!
Unii și-au făcut temele și au arătat cu degetul că datele și hărțile sunt greșite. ”40% din suprafață e repartizată pe Tarcău. Nu are rost să îl luăm la rost pe domnul, el are o feliuță din contract pentru consultarea publică de astăzi. Cele trei firme, în baza contractului de 5 milioane de euro, au început să lucreze din birouri. Dacă nu ați fi tăiat la granița cu Harghita, am fi văzut munții Tarcăului, nu numai Valea Tarcăului, presupunând că există o logică în ceea ce faceți. Eu înțeleg că identificăm niște habitate, ale cui, cu ce anume, ce găsim în ele? După aceea să tragem concluzia că trebuie supuse unor regimuri de protecție. Nu plecăm de la Bruxelles că avem 10% angajament prin PNRR și începem să căutăm prin țară. Românica are 7 milioane hectare de pădure (…) Tarcău ar trebui să participe cu 15.000 ha, e o zonă frumoasă. Ce protejăm acolo? Ați venit ca tâlharul cu pătura! Așa ați venit cu o pătură verde să sufocați Valea Tarcăului. Veniți și ne transformați în zonă de protecție strictă, în care vom avea voie să facem numai ce ni se spune. Zona de protecție nu e numai în pădurea statului, lângă zona de protecție este zona de dezvoltare durabilă în care nu ai voie nici să te piș fără să ceri voie de la administratorul ariei protejate. 5 milioane de euro este alocarea pentru această secțiune, pentru studiu, dar mai e o axă de 120 milioane de euro, care înseamnă refacerea, actualizarea planurilor de management. Cine îl face? Cine administrează? La cine va trebui să meargă fiecare primar cu jalba în proțap să ceară un aviz pentru construirea unui WC?
A nu se uita: consiliile locale decid în final
Încă un aspect. Pentru înființarea unei arii protejate trebuie hotărârea Consiliului local prin care se avizează suprafața supusă restricției. Să mai repet!?” – Dan Cârlan, secretar general al Primăriei Tarcău.
”Vă rog să transmiteți celor pe care îi reprezentați că, astăzi, ați descoperit județul Neamț și ați găsit un județ organizat, începând de la autoritățile județe, locale, instituții care reprezintă interesele oamenilor pentru care au făcut un jurământ. Ne pare rău că trăim cu impresia că ne luați de proști, de la A la Z. Ați venit total nepregătiți, crezând că în sală vor fi 3-4 oameni pe care îi prostiți și care vor semna. Dacă nu eram organizați, astăzi, aici era un protest. Și da, așa cum ne-ați spus, și ne-ați întrebat, de sus, dacă dorim să schimbăm directive europene…da, dorim, pentru că nu ne-a întrebat nimeni când s-au impus!” – Daniela Ursache, primar al comunei Tașca.
Autostrada A8 – desene din birou și aroganță
Autoritățile locale și județene nemțene și-au dat seama că reprezentantul consultantului nu știa nimic despre Autostrada Unirii (A8), că există licitații în desfășurare, contracte atribuite, planificări de șantier, iar cel mai important este faptul că nu se mai poate modifica nimic. Cu seninătate, consultantul făcea afirmații fără acoperire.
”Fac referire la zona eliminată de la Autostrada Unirii, care săptămâna trecută nu era eliminată. Nu este posibil să nu fi știut dinainte că pe acest tronson este autostradă. Asta ne întărește nouă convingerea că toate aceste desene pe harta județului au fost făcute doar din birou” – Vasile Dorneanu, primar comuna Pipirig
Din sală au mai venit întrebări. ”Acest proiect este în interesul cetățenilor României sau al unui grup de interese? Care este beneficiul locuitorilor din comunele cele mai afectate? Aveți un studiu de impact, câte locuri de muncă se vor pierde din industria forestieră și industriile conexe? Cum vedeți viitorul? Vreți să ne faceți o grădină zoologică, aici, la care se uită cei din UE, că e foarte frumos. Cum erau amerindienii înainte. Ăștia nu se mai pot dezvolta! La Tarcău, i-ați condamnat. Comuna va muri, trăiește din domeniul forestier”, a fost o luare de cuvânt care a arătat, în urma discuției, că nu există nici studiu de impact.
Un proiect fără suport real
Expertul Mircea Afrăsinei, președinte al Colegiului Geodezilor România a mai arătat și alte minusuri ale acestui proiect. ”Nu am văzut folosirea bazei de date a Agenției Naționale de Cadastru, care determină foarte bine care este proprietatea și care trebuie respectată, așa cum spune și Constituția României. Sfatul meu este de a se unifica și folosi baze de date reale și clare. Fără verificarea limitelor pentru planurile de management al parcurilor și zonelor protejate, consider că veți munci degeaba și dacă vom ajunge ca anumite zone să fie incluse în acest proiect nu o să fie bine definite în teren, nu o să se poată lua măsuri de protecție”.
După aproape 2 ore de discuții, cert este faptul că factori de decizie locali din domeniul mediului și forestier, primari și reprezentanți ai administrațiilor publice județene au rămas profund nemulțumiți de implementarea acestui proiect.
Autoritatile au făcut front comun si cer explicații clare, deoarece este pusă în pericol dezvoltarea economică a județului Neamț pe termen mediu și lung. De către niște ONG-uri cu trimiși aroganți, semi-amenințători, gata să acopere agresiv lipsa de profesionalism și etică. În fond, e un proiect mare și scump. Pe pielea noastră.
