Papa Francisc, liderul spiritual al Bisericii Catolice timp de 12 ani, a murit luni, 21 aprilie 2025, la ora 7:35 dimineața, în reședința sa de la Casa Santa Marta din Vatican. Anunțul oficial al decesului a fost făcut de Cardinalul Kevin Farrell, Camerlengo al Camerei Apostolice, la ora 9:45, printr-un mesaj transmis din capela reședinței papale, scrie Vatican News.
„Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț decesul Sfântului Părinte Francisc. La ora 7:35 în această dimineață, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui. Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii Domnului și Bisericii Sale. El ne-a învățat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj și dragoste universală, mai ales în favoarea celor mai săraci și marginalizați”, a declarat cardinalul.
Probleme de sănătate persistente
Moartea sa a survenit după o perioadă îndelungată de suferință. La începutul lunii februarie 2025, Papa Francisc a fost diagnosticat cu o infecție respiratorie severă și internat pe 14 februarie la Spitalul Gemelli din Roma. Cinci zile mai târziu, medicii au confirmat că suferă de pneumonie bilaterală, iar starea sa de sănătate a fost catalogată drept „complexă”.
După 38 de zile de spitalizare, Suveranul Pontif s-a întors la Vatican, pe 23 martie, pentru o perioadă de convalescență care se anunța lungă. Conform declarațiilor medicului său curant, profesorul Sergio Alfieri, recuperarea urma să dureze cel puțin două luni.
În ciuda fragilității fizice, Papa Francisc și-a făcut o apariție publică de Paște, pe 20 aprilie, când a parcurs Piața Sfântul Petru cu papamobilul deschis, salutând mulțimea. A fost ultima sa ieșire în public.
Ceremonii funerare și ultimele dorințe: ”credința în Învierea lui Hristos și nu puterea unei funcții lumești”
Detaliile privind ceremoniile funerare vor fi anunțate de Vatican în orele următoare. Potrivit documentelor pregătite de Papă încă din 2024, liturghia de înmormântare va urma un nou format simplificat, aprobat de el însuși și publicat în a doua ediție a Ordo Exsequiarum Romani Pontificis.
Conform acestui nou rit, trupul Papei este depus direct în sicriu, după confirmarea morții în capela reședinței. Arhiepiscopul Diego Ravelli, Maestrul Ceremoniilor Liturgice, a declarat că Papa Francisc a dorit ca întregul ritual să reflecte „credința în Învierea lui Hristos și nu puterea unei funcții lumești”.
O viață în slujba celor slabi
Născut la 17 decembrie 1936 în Buenos Aires, Jorge Mario Bergoglio provenea dintr-o familie de imigranți italieni simpli. A studiat chimia înainte de a intra în seminarul iezuit și a fost hirotonit preot în 1969. În anii ’70 a condus iezuiții argentinieni, în timpul dictaturii, adoptând o poziție prudentă, dar profund marcată de solidaritate cu cei persecutați.
În 1998 a devenit arhiepiscop de Buenos Aires, iar în 2001 cardinal. Umil, retras și apropiat de oameni, a trăit în simplitate, fără șofer, fără lux, cu o bucătărie improvizată și o inimă largă.
Alegerea care a surprins lumea
Pe 13 martie 2013, cardinalii l-au ales Papă. Alegerea unui iezuit latino-american, străin de cercurile de putere de la Vatican, a fost un șoc pentru mulți. Numele său pontifical, Francisc, inspirat de Sfântul Francisc de Assisi, a fost o declarație de intenție: o Biserică smerită, deschisă, apropiată de cei marginalizați.
În chiar primele sale cuvinte ca Papă, a spus: „Rugați-vă pentru mine.” Nu a binecuvântat mulțimea, ci a cerut, mai întâi, binecuvântarea poporului.
Reformatorul blând, dar hotărât
Papa Francisc a fost un lider al contrastelor: blând în ton, dar radical în acțiuni. A reformat Curia Romană, a impus reguli stricte de transparență financiară, a modernizat dreptul canonic și a deschis dialogul cu grupuri marginalizate, de la săraci la persoane LGBT+.
A permis, în premieră, ca femeile să voteze în Sinodul Episcopilor. A susținut binecuvântarea cuplurilor de același sex, în afara liturghiei. A cerut ca Biserica să fie „în ieșire”, aproape de oameni, nu închisă în turnuri de fildeș.
Toleranță zero față de abuz
Moștenirea sa este de necontestat în lupta împotriva abuzurilor din interiorul Bisericii. A abolit secretul pontifical pentru cazurile de abuz sexual, a înființat comisii de raportare și a revizuit Codul de Drept Canonic, pentru a permite sancționarea rapidă a episcopilor care tolerează astfel de fapte.
Zeci de clerici au fost demiși sau deferiți justiției în timpul pontificatului său.
Omul care a înțeles lumea
Papa Francisc a fost mai mult decât un lider religios. A fost o voce globală pentru pace, justiție și solidaritate. A denunțat indiferența față de migranți, a pledat pentru protejarea mediului, a vorbit despre riscul autoizolării Bisericii într-o lume în continuă schimbare.
În enciclica Fratelli tutti, a scris: „Suntem cu toții frați.” A fost un crez personal, nu doar un motto.
Vizita în România – un moment de har
În mai 2019, Papa Francisc a vizitat România, sub deviza „Să mergem împreună”. A fost primit cu entuziasm la București, Șumuleu Ciuc, Iași și Blaj. A beatificat șapte episcopi greco-catolici martiri și a transmis un mesaj de unitate între ortodocși și catolici, dar și între oameni.
A descris România ca „o țară în care credința respiră în sânul familiei.”
Jurnalista Irina Păcurariu scrie în profilul personal de Facebook:
Un mesaj pentru orbi și surzi?
„Facem un apel către toți cei care se află în poziții de responsabilitate politică în lumea noastră să nu cedeze logicii fricii care nu duce decât la izolarea de ceilalți, ci mai degrabă să folosească resursele disponibile pentru a-i ajuta pe cei nevoiași, pentru a lupta împotriva foametei și pentru a încuraja inițiativele care promovează dezvoltarea”, a spus el. „Acestea sunt „armele” păcii: arme care construiesc viitorul, în loc să semene semințele morții!”
Mesajul Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel
”Am primit, cu adâncă tristețe, vestea trecerii din această lume a Papei Francisc, o venerabilă și bine-cunoscută personalitate a creștinătății contemporane, al cărui Pontificat lasă o amprentă profundă asupra istoriei recente a Bisericii Romano-Catolice.
Împărtășim durerea provocată de această pierdere și adresăm condoleanțe întregii Biserici Romano-Catolice.
Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Care este Învierea și Viața (cf. Ioan 11, 25), să odihnească sufletul Papei Francisc în lumina, pacea și iubirea Preasfintei Treimi’‘, se arată în mesajul Patriarhului BOR către Eminența Sa Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor, Vatican.
Un papă care a coborât din palat
La moartea lui, Papa Francisc nu lasă în urmă o instituție neatinsă, ci o Biserică în mișcare. Nu a fost un papă al certitudinilor rigide, ci al întrebărilor oneste. A coborât din palatele papale în stradă. A vorbit despre suferință cu cei bolnavi. A mâncat cu cei fără adăpost. A iertat. A ascultat. A zâmbit. A fost un papă uman – poate cel mai uman dintre toți.
Ce urmează?
După moartea sa, Vaticanul intră în perioada cunoscută sub numele de „Sede Vacante”. Camera Apostolică preia temporar conducerea, iar în următoarele zile va fi convocat Conclavul cardinalilor pentru alegerea unui nou Papă.
Între timp, lumea creștină își plânge păstorul. Un om care a refuzat grandoarea, dar a trăit cu măreție. Un om care a căutat, până la capăt, să meargă împreună cu ceilalți.
Papa Francisc rămâne în inimile a milioane de oameni nu pentru funcția sa, ci pentru chipul său de om simplu, de frate și slujitor.
