În 1987, într-o fotografie alb-negru dintr-un ziar vechi, câțiva adolescenți zâmbesc timid sub titlul: „Felicitări tinerilor matematicieni!” Printre ei, unul dintre membrii lotului român — Nicușor Dan — tocmai obținuse punctajul maxim la Olimpiada Internațională de Matematică de la Havana.
Avea să repete performanța și în 1988. Două medalii de aur. Două scoruri perfecte. O performanță rară, chiar și în rândul elitei mondiale.
1987 a fost un an excepțional pentru România. La cea de-a 28-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Matematică, desfășurată în Cuba, cinci din cei șase membri ai lotului olimpic român au obținut punctaj maxim (42 de puncte), iar al șaselea – aproape perfect (40 de puncte).
România a ocupat locul I pe națiuni, devansând toate marile puteri ale matematicii mondiale. Până astăzi, performanța din 1987 rămâne neegalată.
E un moment de vârf, în care România a demonstrat că poate concura și câștiga la cel mai înalt nivel internațional, prin inteligență, disciplină și profesori dedicați.
Alături de Nicușor Dan, în acea deplasare, se afla profesorul Gheorghe Dumitreasa, de la Colegiul Național „Petru Rareș” din Piatra-Neamț.
A fost martorul unui început care avea să traverseze matematica, societatea civilă și, în cele din urmă, politica.
Din amfiteatrele Sorbonei, în fruntea statului
După ce a studiat la École Normal Superior, a urmat cursurile Universității Sorbona Paris Nord, unde în 1998 susține o teză de doctorat în matematică fundamentală intitulată „Curenți verzi și extensii meromorfice”, sub conducerea lui Christophe Soulé și Daniel Barsky.
Dar după studiile de la Sorbona, Nicușor Dan a ales să revină în România. Nu pentru o carieră academică internațională, ci pentru o luptă locală: spații verzi, patrimoniu, legalitate. A fondat Asociația „Salvați Bucureștiul”, a devenit primar general, iar în mai 2025 a fost ales Președinte al României, în urma unui vot strâns, dar decisiv.
Sorbona și-a făcut un punct de onoare în a-l felicita pe fostul său doctorand.
Respect internațional: mesajul profesorului Po-Shen Loh
Profesorul Po-Shen Loh, fost antrenor al echipei SUA la Olimpiada Internațională de Matematică și profesor la Carnegie Mellon University, a reacționat public după aflarea rezultatului:
„Noul președinte al României, Nicușor Dan, este o persoană remarcabilă: un geniu în rezolvarea de probleme matematice (de două ori scor perfect la Olimpiada Internațională de Matematică), prietenos și cald, dedicat ideii de a folosi acest geniu pentru a rezolva problemele societății, cu o înțelegere profundă a naturii umane.”
„Este și foarte ancorat în realitate. Am avut ocazia să-l întâlnesc acum câțiva ani, când am adus echipa SUA la un concurs în România (mulțumiri lui Radu Gologan, antrenorul olimpicilor români, pentru introducere). Era primar al Bucureștiului și a vorbit la ceremonia de deschidere.”
„Am observat că gândește rapid și clar, dar în același timp este atent și chiar ascultă ca să înțeleagă perspectiva celuilalt. Îți lua ideile în serios și încerca sincer să le înțeleagă. Nu era genul care doar strânge mâini și zâmbește.”
„Mi-a lăsat impresia unui om care nu doar că știe matematică, ci și cum să facă lucruri reale — inclusiv partea cea mai complicată: să înțeleagă natura umană.”
Lideri care gândesc. Și simt.
Loh face o paralelă cu fostul premier al Singapore-ului, Lee Hsien Loong, matematician de top la Cambridge, și subliniază cât de important este ca liderii să poată gândi independent:
„În vremuri de criză și ambiguitate, dacă un lider politic depinde doar de consilieri, apare blocajul atunci când aceștia nu sunt de acord.”
„Avem nevoie de mai mulți oameni care aspiră să devină nu doar analitici, ci și empatici și capabili să conducă.
Nu e necesar să fie campioni la olimpiade de matematică, ci să aibă capacitatea de a rezolva probleme noi, pe care nu le-au mai întâlnit.”
România n-a ales un miracol. Dar poate a ales o șansă.
Nu știm ce fel de președinte va fi Nicușor Dan. Excelența academică nu garantează rezultate. Genialitatea nu ține loc de viziune politică. Iar funcția de președinte, în România, nu vine cu puteri magice.
Dar poate că, după multă vreme, România a ales un om care va încerca sincer să facă ce e bine.
Un om care gândește clar, dar și ascultă. Care vine din lumea meritului, nu a tranzacției. Care nu pare să fi venit la Cotroceni pentru imagine, ci pentru a încerca să repare.
Rămâne de văzut cât din toate acestea vor ajunge cu adevărat la alegătorii din întreaga țară. În locuri precum Dămuc sau Bicaz Chei, din județul Neamț, George Simion a obținut scoruri impresionante, sprijinit de un electorat care a reacționat nu la cifre, ci la discursul despre demnitate, identitate și iubire de țară — valori pe care mulți le simt abandonate în praf de politicienii de azi.
Rămâne de văzut ce va ajunge cu adevărat de la alegători la Nicușor Dan.
A iubi România nu e un reflex. E o convingere adâncă. Uneori dureroasă. Și dacă o parte a țării a votat cu mintea, alta a votat cu inima.
Genialitatea nu e o garanție. Poate fi o șansă de a reconstrui punți între cele două. Ambele vor înregistra, ca seismografe sensibile, chiar dacă diferit calibrate, deciziile noului Președinte.
N.B. Problemele olimpiadei internaționale de matematică din 1987.
Subiectele-de-la-IMO-1987_eng
