Neamț, 4 mesage RO-ALERT pentru urs în mai puțin de 48 h

Publicat pe:

ULTIMA ORĂ

Urșii încep iar să își facă simțită prezența în zonele locuite, caută mâncare, se pregătesc de iarnă. Nu mai puțin de 4 mesaje RO-ALERT au fost emise de autorități în mai puțin de 48 de ore, la Bicaz, Agapia și Ceahlău.

  • 22.09.2025 –  ora 00.02  ”A fost semnalată prezența unui urs în orașul Bicaz, în apropierea gării. A fost emis mesaj RO-ALERT”.
  • 21.09.2025 – ora 23.54  ”A fost semnalată prezența unui urs în satul Bistricioara, pe DN 15, zona Socar. A fost emis mesaj RO-ALERT”.
  • 21.09.2025 – ora 20.15 ”A fost semnalată prezența unui urs în satul Văratec, comuna Agapia. A fost transmis mesaj Ro-Alert.  I.S.U. NT
  • 20.09.2025 –  ora 12.41 ”A fost semnalată prezența unui urs  în orasul Bicaz. A fost transmis mesaj RoAlert. ISU NT”

Se schimbă legislația?

Între timp, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu susține pe pagina sa de socializare că:  ”Măsurile legislative privind intervenția pentru urși sunt, din această seară (18 septembrie n.r.), puse în transparență publică pe site-ul Ministerului Mediului.  Viața fiecărui om are prioritate! Da, nu trebuie să alegem între om și urs, ci doar să luăm măsurile care ani de zile au fost amânate. Avem nevoie de echilibru, nu de poziții la extreme.

Concret, în temeiul Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, cu modificările ulterioare, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor supune consultării publice proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Se dorește…

Prin prezentul proiect de act normativ se reglementează modul de intervenție imediată și eficientă, pentru prevenirea și combaterea  atacurilor exemplarelor de urs brun (Ursus arctos) asupra persoanelor și bunurilor acestora în intravilanul localităților, prin crearea unui cadru unitar de acțiune imediată a instituțiilor cu atribuții în domeniu, astfel încât să se prevină producerea unor evenimente grave la adresa siguranției și securității populației.

Deși prin modul de reglementare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr .197/2022, cu modificările și completările ulterioare, acoperă cele mai multe situații care pot apărea în practică privind atacurile urșilor pentru a le putea preveni și/sau combate, s-a dovedit totuși, că dispozițiile sale nu sunt eficiente în situațiile în care pentru îndepărtarea ursului din intravilan, echipa de intervenție nu poate înlătura imediat pericolul, ci este obligată să efectueze mai multe acțiuni în prealabil precum alungarea, tranchilizarea, relocarea etc, acțiuni care de cele mai multe ori au condus la amânarea rezolvării problemei apărute, culminând uneori cu atacuri ale urșilor asupra persoanelor, soldate cu mutilări sau pierderea vieții.

Sursa: Lupul Cenușiu

Se observă astfel, că măsurile luate până în prezent nu răspund unei astfel de situații, atacurile unor exemplare de urs asupra persoanelor, prezența acestora în spații publice sau private, producerea de pagube materiale în gospodăriile populației fiind în continuă creștere.

 

Se impune precizarea că măsurile de prevenție implementate până în prezent în intravilan, respectiv montarea de garduri electrice, plasarea de tomberoane anti-urs, alungarea, precum și relocarea exemplarelor habituate și-au dovedit ineficiența, astfel că se impune reglementarea unei proceduri de intervenție rapidă în situații de excepție, cu rezultate imediate în reducerea conflictelor om-urs.

În anumite localități, acțiunile de alungare a exemplarelor de urs au fost efectuate zilnic, urșii revenind de cele mai multe ori în intravilanul acestora.

În ceea ce privește metoda tranchilizării și relocării, menționăm că în prezent procedura întâmpină dificultăți, existând situații în care relocarea nu poate fi efectuată, întrucât gestionarii fondurilor cinegetice nu își exprimă acordul pentru a primi exemplare de urși, pe de o parte, iar pe de altă parte, relocarea unor exemplare de urs habituate reprezintă o mutare a problemelor create de aceștia, nicidecum înlăturarea pericolului.

În acest sens se propune modificarea articolului 2, prin introducerea unui nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:

„(5) Membrii echipei de intervenție pot comunica folosind mijloace electronice de comunicare la distanță, cu înregistrarea și păstrarea comunicărilor purtate la fiecare intervenție.”

Totodată, la articolul 4, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

”(1) Intervenția imediată asupra exemplarelor de urs se efectuează gradual prin următoarele metode:

  1. a) alungare prin diverse mijloace;

a1) tranchilizare și mutare;

  1. b) tranchilizare și relocare;
  2. c) extragere prin eutanasiere sau împușcare.”

Prin prezentul proiect de act normativ se creează cadrul legal pentru extragerea doar a exemplarelor de urs care se află în perimetrul intravilan. Astfel se vor extrage numai acele exemplare cu comportament deviant, care și-au pierdut caracterul sălbatic, nu se feresc de om, nu sunt obișnuite să-și procure hrana din mediul sălbatic, ci din localități, ocazie cu care de multe ori devin agresivi atacând oameni și animale domestice.

Astfel, se propune modificarea articolului 5, prin introducerea unui nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins:

(6) Prin excepție de la alin. (1) și alin. (5), în cazul în care prezența exemplarelor de urs este semnalată în intravilanul localităților, intervenția imediată asupra acestora se efectuează prin oricare din metodele prevăzute la art. 4 alin. (1). Această măsură nu se aplică în cazul puilor de urs mai mici de 1 an.”

De asemenea, prin prezentul proiect de act normativ se interzice hrănirea sub orice formă a exemplarelor de urs și se instituie amenzi consitente pentru cei care încalcă această dispoziție.

Sursa: Lupul Cenușiu

Astfel, se completează Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, după cum urmează:

  1. La articolul 5 alineatul (1), după litera w) se introduce o nouă literă, lit. x), cu următorul cuprins:

”x) hrănirea sub orice formă a exemplarelor de urs (Ursus arctos L.), în intravilanul și extravilanul localităților, în scopul vizionării, fotografierii sau filmării acestora, cu excepția hrănirii complementare și a celei de abatere realizată de gestionarul fondului cinegetic în condițiile legii.”

  1. La articolul 48 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, lit. d1), cu următorul cuprins:

”d1) încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. x), cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei;”

Legislația actuală spune

Potrivit legislației în vigoare, instituţiile statului au obligaţia de a garanta drepturile constituţionale ale persoanelor, cum ar fi dreptul la viaţă şi integritate corporală, precum şi dreptul de proprietate.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 197/2022, cu modificările și completările ulterioare, au fost instituite o serie de reguli și măsuri care pot fi aplicate pentru ocrotirea unor valori esenţiale: viaţa şi integritatea corporală ale persoanei, sănătatea şi securitatea publică, bunurile de orice fel aflate în proprietatea publică şi privată a persoanelor juridice şi fizice, fără a afecta starea de conservare favorabilă a ursului brun (Ursus arctos).

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului anterior menționată reglementează modul de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, prin mai multe metode, respectiv alungare, tranchilizare şi relocare ori extragere prin eutanasiere sau împuşcare, măsuri care se aplică succesiv în funcție de nivelul de risc.

Cu toate acestea, măsurile luate până în prezent nu au răspuns eficient problemei atacurilor unor exemplare de urs asupra persoanelor în intravilanul localităților, prezenţa urșilor pe străzile localităților, în spaţii publice sau private, producerea de pagube materiale în gospodăriile populaţiei fiind în continuă creştere.

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (Directiva Habitate) menţionează la art. 16 pct. (c) în mod explicit, situaţiile în care un stat membru poate interveni asupra efectivelor speciilor strict protejate, cu condiţia să nu fie alternative satisfăcătoare pentru derogare, astfel:

„(c) în folosul sănătăţii şi siguranţei publice sau pentru alte motive cruciale de interes public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic şi în situaţii care ar avea efecte benefice de importanţă majoră asupra mediului;”.

Totodată,  actual de conservare a speciei urs în România este favorabil, ceea ce a determinat o creştere a numărului de exemplare ale căror acţiuni în intravilanul localităţilor pun în pericol siguranţa şi securitatea persoanelor şi a bunurilor acestora, se artă în documentul supus dezbaterii publice.

Articole similare

spot_img
spot_img

RECENTE