”Vreau să plec de la muzeu și de la o nouă definiție a muzeului, relativ nouă, pentru că ea a fost adoptată în august 2022 și sperăm ca prin noua amenajare expozițională, această nouă definiție să fie pusă în practică”, a spus Mihaela Verzea, directorul adjunct al Complexului Muzeal Național Neamț, omul care a dat o nouă imagine Muzeului de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț, una mult mai atractivă pentru tânăra generație, prin viziunea modernă, digitalizată, europeană.
Clădirea impunătoare, cândva Palatul Administrativ al județului și chiar sediu al primăriei, reprezintă istoria milenară a unui popor atât la nivel local, regional, cât și național.
Imobilul a fost reabilitat și modernizat cu fonduri europene, timp de 5 ani, cu bune și rele, lucrarea a fost finalizată, iar reorganizarea expoziției permanente te scoate din tiparele știute de toți nemțenii, prăfuite și blocate în perioada comunistă. Acum, când treci de porțile sale mari, ai impresia că intri într-un muzeu …european.
Rolul muzeului în societate
Noua abordare acordă o și mai mare atenție asupra rolului jucat de muzee și de instituția muzeală în societate. ”Vom fi așadar, e și un jurământ, deschiși publicului, accesibil și inclusiv, vom susține diversitatea și sustenabilitatea,
vom comunica în mod etic, profesionist și cu participarea comunității, oferind experiențe variate de educație, reflexie și împărtășirea cunoștinților, rămând ca funcții esențiale, cercetarea, colecționarea, conservarea, interpretarea și expunerea patrimoniului material și imaterial.
Sunt direcții pe care sperăm să le fie atins prin noul concept expozițional și să le împlinim, să le dezvoltăm pe parcursul anilor ce vor urma.
Durata lungă de viață a unei expoziții permanente, o medie de 10 ani, ne obligă la organizarea unei amenajări care trebuie nu doar să fie actuală, ci să își mențină valabilitatea odată cu trecerea timpului.
Muzeul trebuie să rămână relevant și vibrant într-o lume aflată într-o permanentă schimbare”, a precizat Mihaela Verzea.
Peste 1.000 de exponate într-o nouă lumină
Noua expoziție de bază reprezintă un demers în care nu doar informațiile prezentate de expunate sunt supuse unor interpretări multiple, ci însuși cadrul prezentării este fundamental interpretativ.
Peste o mie de exponate, de o valoare inestimatică, în cele 16 sări, din Paleolitic până în zorii Evului Mediu, sunt expuse cronologic, sunt reevaluate, documentate și datate prin consultarea la zi a literaturii de specialitate. Patrimoniul autentic rămâne esențial în expunere.
”El este însă pus în valoare printr-un design expozițional care îi sporește semnificația.
Sperăm să fi respectat noua practică curatorială și să fi avut abilitatea de a crea un spațiu de expunere atractiv și informativ prin artefacte, întrucât de acest aspect depinde modul în care vizitatorul interacționează cu piesele expuse și le înțelege.
Sperăm să fi reușit să prezentăm o istorie milenară, nu exhaustiv, ci să fi găsit echilibrul perfect între bunurile culturale arheologice expuse, designul interior, designul grafic, multimedia, tehnologie și iluminat”, a precizat Mihaela Verzea.
Cunoștințele științifice trebuie să ajungă la public
Specialiștii susțin că, trei elemente definesc designul expozițional: spațiul de expunere, colecția și publicul.
”Îmi exprim speranța că am fost cu toții eficienți pentru ca în sălile de expoziție comunicarea se curgă fără efort. A fost complicat să depășim un decalaj, un paradox aș putea spune.
Cunoștințele din ce în ce mai vaste ale mediului științific trebuie transmise cât mai esențializat publicului larg.
Tocmai de aceea am apelat la ilustrația istorică, la proiecții holografice, la materiale video care evidențiază traseul urmat de un artefact din momentul descoperirii lui până la transformarea acestuia în urma determinării, restaurării, conservării în exponat muzeal”, a precizat Mihaela Verzea.
Expoziția pune în valoare munca de descoperire, cercetare, restaurare și conservare a patrimoniului cultural arheologic expus.
Vorbește despre acele personalități ale arheologiei românești, care au contribuit la constituirea colecției Muzeului de Istorie și Arheologie Piatra Neamț, de la fondator, de la părintele arheolog Constantin Matasă, la Vladimir și Hortensia Dumitrescu, Radu Vulpe, la Lucia Marinescu, Alexandru Vulpe, Ștefan Cohoș, regretații Dan Mona, Gheorghe Dumitroaia, Virgiliu Mihăilescu Bîrliba, la doctorii patrimonului, restauratorii Aurel Cozilă și Mircea Răsvan Ciacâru.
Conservarea și potejarea muzeului cu fonduri europene
Clădirea monument istoric, cunoscută ca fostul Palat Administrativ, a fost reabilitată grație unei finanțări europene nerambursabile de aproximativ 3,4 milioane de euro, în cadrul proiectului „Conservarea, protejarea și promovarea Muzeului de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț”. Proiectul a fost derulat în perioada 28.11.2017-15.05.2025 și a avut o valoare totală de de 24.102.508,75 lei, finanțarea nerambursabilă a fost de 18.629.755,32 lei, din care 16.158.461,27 lei din Fondul European de Dezvoltare regională și 2.471.294,05 lei de la Bugetul de Stat, iar contribuția proprie a Consiliului Județean Neamț a fost în valoare de 5.472.753,43 lei.
Și nu este tot, la festivitatea de redeschidere a muzeului, unde au participat reprezentanți ai autorităților județene și locale, specialiști în domeniu, ministrul Culturii Natalia Elena Intotero, parlamentari și numeroși politicieni locali, directorul Agenției Regionale Nord Est – Vasile Asandei a precizat că mai este de lucru la partea de promovare și sunt bani europeni pentru asta.
”Avem un foarte mare avantaj în această mare familie europeană, șansa de a învăța să facem lucrurile bine, șansa de a lucra cu parteneri din toată Europa. A fost o istorie mai lungă în ceea ce privește finalizarea lucrărilor la muzeul din Piatra Neamț, și a trebuit să revenim, să fim un pic sâcâitori că nu e bine, mai uiți-vă o dată, însă toate astea s-au terminat într-un moment fericit, când ne bucurăm că am făcut un lucru de calitate. (…) Cred că mai trebuie să facem ceva, și vă promit sprijinul și pentru asta, să promovăm mult mai bine patrimoniul pe care îl avem”, a spus directorul ADR N-E.
Începurile arheologiei la Piatra Neamț
Constituind unitatea de bază a Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, înfiinţat în 1978, Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ se înscrie în categoria celor mai prestigioase instituţii de profil din România.
Contribuţia sa la cercetarea, conservarea, restaurarea, gestionarea, evidenţa şi valorificarea patrimoniului istoric şi arheologic din estul ţării este remarcabilă, aşa după cum este şi activitatea sa cultural-educativă.
Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ este, prin numărul şi importanţa colecţiilor , aria de cercetare, activitatea desfăşurată, baza materială, o instituţie muzeală de importanţă regională și națională.
Muzeografia din Piatra Neamţ îşi are începuturile în primul sfert al secolului XX, când profesorul Mihai Stamatin înfiinţa „Muzeul Cozla”.
La 13 iunie 1920 s-a inaugurat oficial „Muzeul Regional Cozla”.
Erau expuse plante, roci, animale împăiate, precum şi numeroase vestigii antice şi medievale, detaşându – se mai ales, descoperirile dacice de la staţiunea de pe dealul Cozla, ceea ce explică în bună măsură şi numele muzeului.
Apariția unui muzeu de arheologie la Piatra Neamţ se leagă de activitatea părintelui Constantin Matasă, personalitate locală cu numeroase preocupări de ordin cultural. Actul de naştere al acestei instituţii, autentificat prin mărturia scrisă a preotului Constantin Matasă, datează din anul 1934.
