Profesorul universitar Petrișor Peiu, senator AUR în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și membru în Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, evidențiază statistici alarmante despre dezvoltarea inegală a regiunilor României.
Nivelul de performanță economică a României – 78% din media UE în 2023
Conform analizei realizate de reputatul economist, nivelul de performanță economică a României a atins 78% din media Uniunii Europene în 2023, depășind Polonia și Ungaria (ambele cu 77%). Acest indicator se calculează în funcție de PIB-ul fiecărei țări.
Însă această medie națională ascunde disparități regionale semnificative:
– Regiunea București-Ilfov atinge 160% din media UE
– Regiunea Vest (Banatul) ajunge la media națională (78% din media UE)
– Regiunea Nord-Vest înregistrează 71%
– Regiunea Centru (Transilvania) se situează la 70%
– Regiunea Sud-Vest (Oltenia) ajunge la 62%
– Regiunea Sud-Est (Dobrogea) atinge 61%
– Regiunea Sud (Muntenia) se află la 60%
– Regiunea Nord-Est (Moldova) rămâne la doar 47%
„Una dintre marile probleme ale României rămâne acest uriaș dezechilibru de dezvoltare regională, în favoarea capitalei și a regiunilor de la granița de Vest. Discrepanța uriașă (3 la 1) între nivelul economiei din București și regiunea din jurul său nu mai există nicăieri în Europa. În Oltenia, Dobrogea, Muntenia și Moldova trăiesc, totuși, jumătate dintre români”, subliniază senatorul Peiu.
Comparativ, în țările vecine dezechilibrele sunt mai puțin pronunțate. În Ungaria, Budapesta se situează la 168% din media UE, cea mai performantă regiune la 68%, iar cea mai slab performantă la 54%. Polonia prezintă un echilibru regional chiar mai bun, cu Varșovia la 155%.
Întrebat despre cauzele acestor discrepanțe majore, profesorul Petrișor Peiu indică:
1. Lipsa investițiilor în infrastructura rutieră (efectele construcției Autostrăzii A7 urmând a se vedea abia în următorii 3-5 ani)
2. „Nesimțirea politicienilor care au reprezentat regiunile slab dezvoltate, politicieni ce au ajuns la vârful Puterii.”
Un stat bolnav și un buget votat la foc automat
Referitor la situația economică actuală, senatorul a prezentat date îngrijorătoare pentru 2024:
– Creșterea economică cea mai mică din ultimii 10 ani, de doar 0,9%
– Investiții străine reduse cu 1 miliard de euro față de 2023
– Căderea producției industriale cu 1,5% (al treilea an consecutiv)
– Deficitul bugetar de 152 de miliarde de lei, cel mai mare din istorie
– Deficitul comercial la bunuri ajuns la 33 de miliarde de euro
„Economia este sănătoasă și încă produce. Problema este că statul extrage mult prea mulți bani din economie, lăsând companiile în imposibilitatea de a fructifica aceste rezultate, relativ bune, încă. În aceste condiții e clar că lucrurile încep să se strice și în economie”, a explicat profesorul Petrișor Peiu.
Întrebat dacă economia se îndreaptă spre colaps, senatorul a clarificat: „Nu e vorba despre sănătatea economică a țării, ci despre faptul că statul e bolnav și se îndreaptă spre colaps, dacă lucrurile vor evolua la fel și în continuare. Singura soluție este aceea ca să se echilibreze raportul între stat și mediul privat, fiind necesară o reducere drastică a cheltuielilor bugetare, pentru a evita ca economia să se sufoce.”
Profesorul Peiu, cu o impresionantă experiență profesională, a fost consilier al premierilor Radu Vasile (1998-1999) și Adrian Năstase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003), vicepreședinte al Agenției pentru Investiții Străine (2003-2004) și președinte al Sidex Galați (1999-2000). În prezent, predă la catedra de Telecomenzi și electronică în transporturi la Universitatea Politehnică București.
În ceea ce privește activitatea sa parlamentară, senatorul a menționat că a „intrat în pâine” efectiv de la 1 februarie și că singurul eveniment semnificativ a fost votarea bugetului de stat pentru 2025, desfășurată însă „pe repede înainte” – fiecărui minister alocându-i-se la dezbateri doar 10 minute, iar la Comisia buget-finanțe dezbaterile durând 20 de ore pentru aprobarea a 50-60 de bugete.
