Criza sistemului medical este criza pacienților
Deficitul de medici de familie în județul Neamț nu este doar o problemă de personal. Este o problemă care se traduce direct în viețile pacienților: lipsă de diagnostic, tratamente întârziate, imposibilitatea de a obține o rețetă compensată sau un bilet de trimitere. Criza din medicina de familie înseamnă că oamenii sunt nevoiți să se trateze singuri, să meargă zeci de kilometri sau să renunțe complet la îngrijire.
Potrivit Direcției de Sănătate Publică Neamț, în județ sunt vacante 67 de norme de medicină de familie, dintr-un total de 308. Orașele Bicaz și Roznov au cel mai mare deficit procentual: aproximativ 50%.
„În acest moment în județul Neamț sunt disponibile 67 norme de medic de familie, dintr-un total de 308 norme existente, ceea ce reprezintă un deficit major. Dintre acestea sunt disponibile 17 norme în mediul urban, în special în orașele Bicaz și Roznov, care înregistrează și cel mai mare deficit procentual, din mediul urban, adică aproximativ 50% din normele existente, în aceste comunități, care sunt neocupate, ceea ce afectează grav accesul la serviciile medicale primare în aceste localități”, transmite DSP Neamț.
De ce lipsesc medicii de familie?
Criza este cauzată în principal de îmbătrânirea corpului medical și de refuzul medicilor tineri de a opta pentru această specialitate.
„Principala cauză a deficitului de medici de familie o reprezintă îmbătrânirea corpului profesional, cu un procent semnificativ de medici de familie, aflați la limita de vârstă a pensionării sau deja pensionați. O a doua cauză este refuzul tinerilor medici de a practica medicina de familie, din cauza atractivității scăzute a mediului rural, în lipsa unor pachete de sprijin sustenabile și competitive.”
Aceste probleme nu sunt noi, dar autoritățile sanitare continuă să întârzie măsuri concrete.
Soluții propuse – dar neaplicate
DSP Neamț a enumerat o serie de măsuri care ar putea ajuta la atragerea de medici de familie în mediul rural și urban mic:
„Înființarea centrelor medicale integrate, proiect în curs de operaționalizare, care va contribui semnificativ la îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate.
Prin acestea, autoritățile publice locale pot și trebuie să stimuleze atragerea medicilor de familie prin măsuri concrete, în principal prin acordarea de spații pentru cabinete, prin concesionare sau închirierea la prețuri modice a spațiilor sau chiar scutirea de plata chiriilor a cabinetelor care funcționează în zonele defavorizate.
Asigurarea de locuințe de serviciu pentru medicii de familie care decid să se stabilească în localități unde nu există medic de familie.
Acoperirea cheltuielilor cu utilitățile pentru cabinetele medicilor de familie pentru a reduce povara financiară a acestor cabinete.
Promovarea activă a posturilor vacante.
Integrarea serviciilor de telemedicină, ca soluție complementară pentru creșterea accesibilității serviciilor în zonele izolate.”
Idei foarte bune. Dar între teorie și practică, diferențele sunt dramatice. În realitate, accesul la sănătate în România rurală este tot mai restrâns, iar cabinetele rămân goale.
Mărturii ale medicilor rămași în sistem
Dr. Angela Bica, vicepreședinta Patronatului Medicilor de Familie Neamț, descrie un sistem sufocat de birocrație și control:
„Problema principală care se ridică este aceea că peste jumătate din medicii de familie care lucrează în județul Neamț au peste 65 de ani. O altă problemă de care ne lovim zi de zi e aceea a unei birocrații inimaginabile. În fiecare săptămână DSP-ul ne mai cere o altă și altă situație. Săptămâna trecută ni s-a cerut să întocmim o situație cu toți decedații de la 1 ianuarie și până în prezent, situație care până acum se obținea direct de la birourile de Evidență Informatizată a Persoanei. Cu o săptămână înainte a trebuit să trimitem situația gravidelor și tot felul de alte documente, care ni se cer.”
„Dar marea problemă pe care o avem e aceea a controalelor interminabile. Toată lumea ne controlează și ne amendează: DSP, CJAS, ITM, Poliția, ISU, etc. Asta face ca de ani de zile în sistem să nu fi intrat un medic tânăr. Am să vă dau un exemplu concret. Cu ceva timp în urmă s-au pensionat soții Jurcău, medici de familie la Tămășeni. Aceștia s-au retras în zona Arad, de unde provin. Înainte de plecare au vândut autorizația de praxis unui lanț de clinici, respectiv ASCLEPSIOS, care a încadrat doi medici mult mai în vârstă ca cei care s-au pensionat.”
Finanțare dezechilibrată, respect zero
Consultațiile la cabinetul de medicină de familie sunt subevaluate, comparativ cu alte specialități sau unități medicale.
„Se practică intens spitalizarea de zi, ceea ce, teoretic, reduce cheltuielile de spitalizare continuă. Aparent mărunte, toate aceste probleme se acumulează. Trist este faptul că în continuare colegii din spitale ne tratează cu aroganță, trecându-ne la categoria MOAȘE COMUNALE. Noi suntem buni numai să dăm bilete de trimitere și rețete gratuite sau compensate. Pacienții sunt plimbați de la noi la medicul specialist și de acolo la noi pentru trimiteri. Cam aceleași probleme le au și medicii de familie care fac gărzi în centrele de permanență (26 în Neamț) și în ceea ce privește decontarea serviciilor, dar mai ales la efectuarea de gărzi, mai prost plătite decât în spitale, deși sunt la fel de solicitante.”
După 40 de ani, un medic se retrage
Dr. Florin Lucian Costin, medic de familie în comuna Stănița, părăsește sistemul după 40 de ani:
„Îmi ajung 40 de ani de profesie. Sistemul medical de medicină primară este în haos. Nu mai există o planificare a pensionărilor. Înainte de Revoluție se știa cine și când iese la pensie și cine îl înlocuiește pe doctorul respectiv. După Revoluție niciunul din absolvenții facultăților de medicină nu vrea să se mai specializeze în medicină de familie. Toți vor să lucreze în privat, unde sunt mai bine plătiți și muncesc mai puțin.”
„De când cu digitalizarea serviciilor de sănătate și introducerea sistemului de poștă electronică, niciunul din funcționarii de la DSP și CJAS, foarte bine remunerați, nu mai părăsesc birourile pentru a se deplasa în teren. Totul e coordonat prin e-mailuri și decizii trimise pe WhatsApp.
Eu, ca medic de familie, dacă am treabă la CJAS, nu pot trece dincolo de biroul de evidență al asiguraților.”
Reacția autorităților locale
Primarul comunei Stănița, Laurențiu Todireanu:
„Noi îl apreciem pe domnul doctor ca fiind un foarte bun profesionist și ne pare rău că nu avem legislație pentru a-l scuti de chirie. Dumnealui e supărat că cei de la Curtea de Conturi ne-au imputat niște sume pe care i le acordasem pentru o colaborare. Am dori să semnăm cu dumnealui un contract pentru Centrul de Sănătate, dar refuză. Păcat de dotările de care dispunem.”
O criză generalizată la nivel național
Dr. Victor Eșanu, președintele Camerei Federative a Medicilor din România:
„Din păcate, în România avem deficit de medici în domeniul medicinii primare, al ATI și al medicinei de urgență. În România există 700 de localități fără medic de familie.”
„O soluție folosită în Germania, Olanda, Franța este înființarea unor centre medicale zonale, care acordă asistență medicală unui număr anumit de pacienți din localități diferite. O altă soluție folosită în Europa este înființarea unor call-centere, care funcționează ca linii de gardă, de unde se acordă consultații telefonice…”
Criza pacienților
Fără medici de familie, nu există sistem de sănătate funcțional.
Fără consultații de bază, prevenție și tratament în comunități, pacienții rămân singuri.
Criza din medicina primară înseamnă mai mult decât lipsă de cadre. Înseamnă comunități abandonate, bolnavi cronici netratați, copii fără supraveghere medicală, gravide fără sprijin.
Fiecare post neocupat este o verigă ruptă între pacient și dreptul lui la sănătate.
