Piața muncii și tarele ei
Conform anunțului publicat pe pagina oficială de facebook a AJOFM Neamț, în perioada 25 septembrie- 2 octombrie 2026, agenții economici din județul Neamț au comunicat un număr de 492 locuri de muncă vacante, din care 193 la Piatra Neamț, 188 la Roman și 111 la Târgu Neamț.
Dacă este să ne referim la nivelul de calificare, 404 locuri de muncă pot fi ocupate de persoane calificate, 88 de persoane fără nici o calificare. Ca nivel de pregătire 443 locuri de muncă sunt destinate personelor care au studii medii sau profesionale și doar pentru 49 locuri de muncă se cer studii superioare.
La nivel național mii de locuri de muncă disponibile
Într-o perioadă economică dificilă, marcată de spectrul recesiunii, al inflației ridicate, vești despre concedieri și închideri de afaceri, potrivit site-ului ECONOMICA, la început de septembrie angajatorii anunțau 32.905 locuri de muncă vacante.
Perspectiva locală a pieții muncii
Conform unor discuții purtate cu mai mulți experți în domeniul muncii, și în județul Neamț există o caracteristică a pieții muncii, aceea ca angajările să nu se mai facă prin AJOFM, mai ales după apariția platformei PLUS.
Din cauza birocrației excesive angajatorii nu mai recrutează personalul de care au nevoie prin AJOFM, decât în cazul proiectelor prin care primesc subvenții, repectiv în cazul tinerilor sub 29 de ani și a adulților peste 50 de ani.
În zona cu persoane active: 30-50 de ani, angajîrile se fac direct, ținând cont și de faptul că prevederea leagală care obligă angajatorul să nu ocolească AJOFM-urile este eludată pentru că nu există sancțiuni, așa că se aplică deviza ”Statul sunt eu” („L’État, c’est moi”), atribuită regelui francez Ludovic al XIV-lea cu varianta adaptată „Legea sunt eu” sau altfel spus ”Unde-i lege, la noi este și tocmeală!”
Tinerii nu mai sunt interesați de muncă iar practica productivă o nouă vacanță
Nici în Neamț tinerii ”nu se dau în vânt” după un loc de muncă, unul din motive fiind acela că familiile le pun la dispoziție cam tot ce au nevoie, fără să-i oblige să și muncească. Atracția spre meserii este una redusă și din cauza sistemului educațional românesc. Acest lucru poate fi exemplificat prin faptul că puțini tineri au dorit să se angajeze, de exemplu la Interpipe.
Și județul Neamț, în liceele tehnlogice, practica productivă, înseamnă alte două săptămâni de vacanță: una toamna și alta primăvara. Atelierele școală nu există sau sunt dotate la nivelul ”Epocii de AUR”, MEC nereușind să facă dotări noi, corespunzătoare meseriilor cerute pe piața muncii.
Nici în Neamț și nici în restul țări proiectul COMPAS nu și-a dovedit o eficiență prea mare, știut fiind că din 100 de tineri angajați, în urmă cu doi ani, 50% din tineri au părăsit firmele, din cauza faptului că nu au văzut vreo perspectivă de a evolua profesional și financiar. Asta pentru că angajatorii mențin mentalitatea de a retribui angajatul cu salariul minim pe economie.
