Grupul de lucru constituit după celebra, de acum, informare a consultanților care vor să constituie zone de protecție strictă în mai multe comune din județ, nu a avut sorți de izbândă.
Lipsa de comunicare dintre autoritățile nemțene și cele 3 organizațiile neguvernamentale, care primesc de la Ministerul Mediului 5 milioane euro, este nefirească, mai ales că miza este blocarea dezvoltării unui județ.
Din acest grup fac parte 16 reprezentanți ai primăriilor Piatra Neamț, Roman, Târgu Neamț, Bicaz și Roznov, ai comunei Pipirig, de la Direcția Silvică Neamț, Garda Forestieră Neamț, Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamț, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Neamț, Garda de Mediu Neamț, Agenția Județeană pentru Protecția Mediului Neamț și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, serviciul teritorial Neamț.
Toate aceste aceste instituții ar fi trebuit consultate de specialiștii Pro Biodiversitas S.R.L., Omnia Development S.R.L. și M&S Ecoproiect S.R.L.
În 65 de unități administrativ-teritoriale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin contractanții desemnați – Pro Biodiversitas S.R.L., Omnia Development S.R.L. și M&S Ecoproiect S.R.L., au decis că anumite zone să devină zone de protecție strictă, cele mai mari suprafețe fiind în special din localitățile Grințieș, Bicaz, Ceahlău, Dămuc, Gârcina, Poiana Teiului, Pângărați, Piatra Neamț, Pipirig, Tarcău și Tazlău.
La informarea din luna martie de la Consiliul Județean Neamț, chiar dacă oficial era o dezbatere, reprezentații consultanților aveau desenate pe harta județului 56.000 hectare ca fiind zone stricte de protecții, nefiind luate în calcul proiectele majore de dezvoltare atât cu impact local, regional și național, dacă ne referim la A8 sau redeschiderea minei de uraniu de la Grințieș.
După acea întâlnire furtunoasă, care a unit efectiv autoritățile împotriva consultanților, s-a ajuns la o suprafață de 33.000 hectare.
Cum? Din pix, așa cum a fost făcut proiectul pe județul Neamț, fără consultarea nici unei instituții județene: Prefectură, Consiliul Județean, primării, ocoale silvice și Direcția Silvică Neamț, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară sau asociațiile de fermieri. Nimic!
Atunci s-a decis constituirea unui grup de lucru, iar primarii aveau termen până la sfârșitul lunii aprilie să conteste proiectul, dar din cauza alegerilor prezidențiale din luna mai, termenul a fost prelungit, a anunțat conducerea Prefecturii Neamț, joi, 30 aprilie, la ședința Colegiului prefectura.
”În structura acestui grup de lucru intră 16 reprezentanți a instituțiilor publice, în special primării, dar și structuri instituționale, respectiv RomSilva sau alte instituții. În cadrul ședinței s-a ridicat problema unei lipse de informații consistente pe baza cărorea să ne desfășurăm activitatea.
În concret, s-a ridicat problema de a mai solicita informații din partea firmelor care asigură consultanța celebră despre care s-a tot vorbit.
Și am cerut temeiul legal pe baza căruia au făcut aceste constituiri de zone de protecție specială, care au fost fundamentele pentru care se intenționează stabilirea acestor zone de protecție specială, studiile pe care se întemeiază înființarea acestor zone de protecție specială, procesele verbale din care să rezultă consultarea administrației publice sau vizitele pe teren ale consultanților.
Și ca atare, am dispus emiterea unei adrese către aceste firme de consultanță, iar răspunsul lor a fost să vizităm site-urile la care au făcut trimitere și în cadrul ședințelor de consultare publică. Cu alte cuvinte, nu am primit răspunsurile pe care le-am solicitat, nici măcar într-o mică măsură”, a precizat prefectul județului Neamț, Adrian Bourceanu.
Până la finalul lunii aprilie, autoritatea județeană va primi din teritoriu, din partea fiecărei primării, o analiză privind impactul pe care implementarea unui astfel de proiect o poate avea asupra dezvoltării fiecarei comunități în parte.
”Am decis să lăsăm aceste UAT-uri să trimită și individual memorii, iar în paralel vom strânge și noi aceste analize individuale care se vor concretiza într-un raport. Raportul final va fi cel agreat de plenul acestei comisii, sau mai bine spus, acestui grup de lucru.
Vom discuta acest raport final, îl vom redacta și îl vom trimite la toate structurile care au competență în analiza și luarea unor decizii pe aceste zone de protecție specială.
Vreau să spun că am considerat necesar să înființăm și un secretariat tehnic al acestui grup de lucru, pentru că se lucrează între ședințe și partea aceasta de lucru tehnic o va face un secretariat tehnic, care se va ocupa de strângerea datelor, de copierea documentelor, de pregătirea mapelor și așa mai departe. Adică vrem să facem o treabă profesionistă. Astfel încât să dăm dovadă de seriozitate atunci când mergem cu documentația mai departe”, a mai precizat prefectul Adrian Bourceanu.
Proiectul finanțat prin PNRR, care urmărește implementarea eficientă și coerentă a politicilor de conservare a biodiversității, în acord cu obiectivele asumate prin Programul de Guvernare 2021-2024, are multe necunoscute.
Vorbim de un proiect în valoare de 5 milioane de euro, realizat sub pălăria Ministerului Mediului, în urma negocierilor de la nivel național pentru PNRR, prin care România trebuie să protejeze strict 10% din păduri, din care aproape 7,5% erau numai în Neamț.
