Infecțiile nosocomiale, vii cu una și pleci cu alta!

După ce cazurile tragice de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Sfânta Maria” din Iași au ajuns în atenția opiniei publice, unde 9 pacienți cu vârsta sub un an au fost infectați cu Serratia Marcescens, fiind înregistrate 7 decese, autoritățile nemțene ies în față cu situația exactă a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM) din județ, datele fiind valabile până la 30 iunie 2025.

Astfel, la nivelul tuturor spitalelor din județ, în semestrul I al anului 2025, au fost raportate 429 de infecții nosocomiale, așa cum mai sunt cunoscute, la 16.504 internări, ceea ce înseamnă o incidență de 2,60% (aprox. 26 de cazuri la 1.000 de internări). Din fericire, În Neamț nu s-au raportat decese asociate IAAM.

In ceea ce privește tipul de localizare a infecțiilor, aproape jumătate dintre cazuri au fost digestive (49,0%), urmate de infecțiile respiratorii (20,5%), urinare (15,4%), plăgi chirurgicale (7,5%), septicemii (2,3%), iar restul ( 5,3% ) au fost cumulate în infecții cu altă localizare. Aceste distribuții sunt tipice pentru secțiile cu pacienți cu imunodepresie, cu boli autoimune, cu multiple comorbidități sau care sunt supuși unor manevre invazive (intervenții chirurgicale, intubație oro-traheala ) sau minim invazive (cateterism periferic, sondare).

Situația pe spitalele  acre funcționează în județ

1. Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț concentrează cele mai multe cazuri. A înregistrat o incidență de ~4,1% (311 IAAM la 7.526 internări). Structura cazurilor arată predominanță digestivă (aprox. 42%), urmate de respiratorii (aprox. 22%) și urinare (aprox. 19%). Infecțiile de plagă chirurgicală reprezintă în jur de 9%, restul fiind reprezentat de infecții cu alte localizărilor. Un procent de 64,6% din cazuri provin în principal din secții medicale ( exemplu – medicină internă, boli infecțioase, neurologie, etc. ), urmate de ATI – 20,3% și Chirurgie – 14,1%; în Pediatrie și Nou-născuți a fost câte 1 caz, iar în Obstetrică1 caz.

Germenii patogeni cel mai frecvent implicați în apariția acestor infecții in SJU Piatra Neamț au fost: Clostridium difficilae (în infecțiile digestive ), Klebsiella pneumoniae (în infecțiile urinare și cele respiratorii), Pseudomonas aeruginosa (în infecțiile urinare, de plagă și cele respiratorii), Staphylococcus aureus (în infecții de plagă), Escherichia colli (în infecțiile urinare și cele de plagă chirurgicală ), Acinetobacter baumannii (în infecții respiratorii).

2. Spitalul Municipal de Urgenta Roman are o incidență de ~0,9% (49 IAAM la 5.318 internări). Șapte din zece cazuri sunt digestive, restul fiind în principal respiratorii (≈10%) și, în proporții mici, urinare, septicemii și plăgi chirurgicale (în jur de 4% fiecare), plus cazuri izolate cutanate și post injecții (2).

Profilul de germeni reflectă aceeași tendință: pe primul loc Clostridium difficilae (în infecțiile digestive) fiind înregistrate un număr de 27 de cazuri de infecție din totalul de 49 reprezentând 55,1%. Alți germeni izolați au fost Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus, Enterococcus faecalis si Escherichia colli.

3. Spitalul „Sf. Dimitrie” Târgu Neamț prezintă o incidență de ~1,7% (35 IAAM la 2.087 inter nări). Aproximativ două treimi dintre cazuri sunt digestive, iar puțin sub o treime sunt respiratorii. Cazurile rămase sunt plăgi chirurgicale și septicemii, în proporții foarte mici. În privința germenilor, Clostridium difficile rămâne principalul agent al infecțiilor digestive (67,7%).
4. Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani are o incidență de ~2,2% (21 IAAM la 952 internări). Aproximativ 95% dintre cazuri sunt digestive cu Clostridium difficilae explicabil în contextul unor pacienți care având Tuberculoza necesită tratamente foarte lungi cu antibiotice.

5. Spitalul de Psihiatrie „Sf. Nicolae” Roman înregistrează o incidență de ~3,9% (11 IAAM la 281 internări). Aproape jumătate sunt infecții urinare – frecvent legate de igiena dificilă sau cateterizare – și aprox. o treime sunt respiratorii; infecțiile cutanate completează tabloul (≈18%). În acest context, Escherichia colli este germenul patogen predominant in cazurile de IAAM.

6. Spitalul Orășenesc Bicaz are o incidență de ~0,6% (2 IAAM la 340 internări), 1 caz fiind de plagă chirurgicală și 1 caz cu alte localizări, fără un tipar microbian de amploare.

Din prezentarea germenilor patogeni implicați în cazurile de IAAM declarate de către unitățile sanitare cu paturi din județ, reiese că au fost 2 cazuri de infectare cu Serratia marcescens, microbul depistat in focarul epidemiologic din Spitalul de Pediatrie Sf. Maria din Iași. 1 caz a fost raportat de către Secția Medicină internă – infecție urinară la un pacient de 75 de ani cu multiple comorbiditati și aflat la a șaptea internare în 4 luni. Al doilea caz raportat de Secția Urologie – infecție urinara la un pacient de 85 de ani.

429 cazuri din 16.504 internări

În primul semestru 2025, incidența IAAM la nivel județean a fost de aproximativ 2,6% (429 cazuri din 16.504 internări), fără decese asociate raportate. Distribuția pe tipuri de infecții arată o pondere majoritară a formelor digestive (aprox. 49%), urmate de infecții respiratorii și urinare, iar la nivel de etiologie, Clostridium difficilae rămâne izolantul cel mai frecvent, în special pe secțiile medicale și chirurgicale. De menționat ca aceasta bacterie (bacil gram-negativ ) se poate găsi in sol, apa si fecale. Unii oameni pot fi purtători ai acestei bacterii (mai ales sugarii și copiii cu vârsta pana la 5 ani), dar fără să se îmbolnăvească vreodată.

Cazurile de boala pot surveni după existenta unor condiții favorizante: tratament cu antibiotice, vârsta peste 65 de ani, intervenții chirurgicale la nivelul tractului gastro-intestinal, tratamente cu medicamente antiacide gastrice sau antiinflamatorii nesteroidiene.  Si bineînțeles, ca un factor de risc îl constituie spitalul si unitățile de îngrijire medico-socială.

”În secțiile de ATI, unde sunt pacienți care au suferit intervenții chirurgicale dificile, pacienți aduși in stare critica sau cu afecțiuni cronice aflate în stadii avansate sau terminale ale bolii, si care necesită cateterism venos central, intubație oro-traheala (uneori zile sau săptămâni), germenii implicați care produc infecții respiratorii au fost: Klebsiella pneumoniae, Acinetobacter baumannii, Pseudomonas aeruginosa.  Diferențele dintre secții se reflectă, în bună măsură, din cazuistica specifică și complexitatea acesteia (de exemplu, proporția de urgențe, intervenții chirurgicale majore, utilizarea de catetere și ventilație mecanică), precum și intensitatea activă a supravegherii și raportării. In ceea ce privește diferența dintre spitale, trebuie ținut cont de faptul ca pacienții critici din restul spitalelor sunt preponderent transferați către Spitalul Județean de Urgenta Piatra Neamț”, a declarat Elena Sterpu, purtător de cuvânt DSP Neamț.

Pe scurt, variațiile de incidență trebuie interpretate în context: ”unitățile cu mai mulți pacienți gravi sau cu activitate chirurgicală/ATI extinsă au un risc inerent mai mare de IAAM, chiar dacă măsurile de prevenție sunt riguroase. Pacienții vârstnici, cei cu comorbidități, pacienții care necesită dispozitive invazive sau antibiotice cu spectru larg și cei care petrec mai multe zile în spital au o probabilitate mai mare de a dezvolta IAAM. În ATI, unde pacienții sunt instabili și necesită suport vital, apar mai frecvent bacterii multidrog rezistente, ceea ce impune protocoale stricte de igienă a mâinilor, izolare, curățenie terminală și antibioterapie prudentă. Faptul că nu s-au raportat decese în acest interval indică detectare timpurie, tratament prompt și monitorizare; menținerea acestor rezultate reclamă continuitatea eforturilor tuturor echipelor”, a mai spus reprezentantul DSP Neamț.

În contextul actual, în plin scandal la Iași, cu demiteri la vârful sistemului medical ieșean, DSP Neamț face recomandări pentru personalul medical:

1. Igiena mâinilor, de fiecare dată. Spălare cu apă și săpun sau dezinfectant înainte și după contactul cu pacientul ori dispozitivele; la suspiciune de C. difficile, preferați apa și săpunul.

2. Echipament de protecție purtat corect. Mască, mănuși, halat/șorț, ochelari/vizieră – alese după risc, îmbrăcate/dezbrăcate corect și schimbate între pacienți; echipamentul nu înlocuiește igiena mâinilor.

3. Dispozitive invazive doar cât sunt necesare. Montaj în condiții sterile, verificare zilnică a necesității și îndepărtare cât mai rapidă a cateterelor, sondelor și tuburilor; îngrijire atentă a plăgilor.

4. Antibiotice folosite responsabil. Când este posibil, recoltare de probe înainte de tratament; revizuirea terapiei după rezultate; fără prelungiri inutile, pentru a reduce riscul de C. difficile și de germeni rezistenți.

5. Curățenie, izolare și comunicare. Curățarea riguroasă a suprafețelor atinse frecvent, izolarea rapidă a pacienților cu germeni rezistenți, semnalizare clară la salon și explicarea pe scurt a regulilor către pacienți și aparținători.

6. Respectarea Ghidului de izolare a pacienților infectați cu germeni periculoși sau multirezistenți, elaborat și implementat la nivelul fiecărei unități sanitare cu paturi în parte.

Recomandări și pentru populație

1. La internare, este util să anunțați medicul dacă ați avut recent tratamente cu antibiotice sau episoade de diaree severă, mai ales după antibiotice; informația ajută la diagnostic rapid în suspiciunea de C. difficile.

2. În perioada preoperatorie, respectați pregătirea recomandată (igienă, alimentație, medicație), iar după externare, monitorizați semnele de alarmă (febră, roșeață, secreții la nivelul plăgii, durere intensă, diaree persistentă) și anunțați medicul cât mai repede. 3. Respectați igiena mâinilor (apă și săpun sau soluții pe bază de alcool) înainte și după vizite, după folosirea toaletei și înainte de masă.

4. Dacă sunteți răciți sau aveți febră, amânați vizita la spital pentru a proteja pacienții vulnerabili.
5. Urmați instrucțiunile personalului privind echipamentul de protecție și accesul în saloane; sunt menite să vă protejeze pe dumneavoastră și pe cei dragi.

6. Nu insistați pentru antibiotice când nu sunt indicate și nu le utilizați fără prescripție; automedicația crește riscul de infecții dificil de tratat.

7. În vizite, aduceți în salon doar strictul necesar și evitați aglomerarea; ordinea în spațiul de îngrijire ajută la menținerea curățeniei.

8. Vizitatorii trebuie sa respecte programul de vizita si condițiile de acces stabilite de către conducerea spitalului, mai ales in cazul in care contextul epidemiologic ( epidemii de gripa, creșterea cazurilor de infecții Covid, existenta unui focar epidemiologic in unitate ) impune acest lucru.

9. In cazul in care va prezentați la spital, după internări sau intervenții recente in alte unități sanitare cu paturi din județ sau din tara, rugam sa puneți la dispoziția personalului medical scrisorile medicale primite la externarea din acestea pentru a putea fi făcută o corecta analiza a riscului infecțios.