Premierul României, Ilie Bolojan a declarat într-o conferință de presă organizată la sediul guvernului că pachetul de măsuri pentru redresarea economiei României, pe administrație are trei direcții importante.
Cel care privește creșterea capacității administrative ”e important, pentru că face primăriile mai eficiente și le face într-adevăr capabile să-și exercite rolul. Cu asta, toată lumea a fost de acord.
A doua componentă este partea de descentralizare – unde și aici există un acord – și, dacă acest proiect va fi adoptat, cu siguranță, vom vedea transferuri către autoritățile locale, deciziile se vor lua mai aproape de cetățeni și vom vedea active care astăzi sunt abandonate de ani de zile, în multe localități din țară care nu vor fi valorificate, fiind în administrarea diferitelor ministere care nu au capacitatea să le îngrijească, puse în valoare pentru cetățenii din acele localități. Și aici lucrurile sunt în bună regulă”, a spus Ilie Bolojan.
Și eficiența
Pe componenta de creștere a eficienței administrației locale, nu s-a ajuns la o soluție, pentru că asta ar fi implicat o reducere de personal în administrație. ” În aceste zile, ați auzit diferite cifre de reduceri, de la 45%, la 10%, la 40%, care se aplică la o zonă sau la alta, și foarte puțini, probabil, dintre cei care nu sunt inițiați, au înțeles care sunt problemele.
Administrația noastră este dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi, care este raportat la numărul de locuitori; și fiecare localitate din România știe, prin calculul pe care îl primește de la prefecturile din fiecare județ, câți angajați poate maxim să aibă. Este singura zonă unde Guvernul și Parlamentul pot acționa, deci pe componenta numărului maxim de angajați. De aici, deja, decizia este transferată autorității locale. Știind ce număr maxim de angajați poate avea, fiecare autoritate locală, la propunerea primarului sau a președintelui de Consiliu Județean, aprobă organigrama: câți angajați ar urma să aibă o primărie. Asta înseamnă organigrama. Aceste organigrame trebuie să fie mai mici decât numărul maxim de angajați. Și, în general, în foarte multe localități, din start, mulți primari și-au calculat organigrama mult sub numărul maxim de angajați. Aceste calcule le face independent fiecare autoritate locală și fiecare hotărăște dacă are mai puțini, are mai mulți, în funcție de realitățile locale, în funcție de politicile publice pe care le susține o administrație, dacă le susține, dar acesta este un element independent. Din numărul de posturi pe care le aprobă o primărie într-o organigramă, vine al treilea element: câte posturi sunt efectiv ocupate.
Pentru că știți că în fiecare instituție, din totalul posturilor care sunt aprobate, o parte sunt ocupate, o parte sunt vacante. Vacantele în tehnica administrației au un rol, pentru că susțin posturi de șefi. Ca să ai o direcţie, trebuie să ai un anumit număr de oameni, de posturi şi, deci, acesta este un rol indirect şi o rezervă de angajare în anumite situaţii. Dacă vrem să vorbim despre reduceri în administrație, înseamnă că trebuie să vorbim despre numărul de posturi care astăzi sunt efectiv ocupate în administrația din România. La asta trebuie să ne raportăm, pentru că asta, într-adevăr, înseamnă reducere. Celelalte elemente sunt doar date de organizare”.
Județul Neamț
Concret, pentru județul Neamț se face referire la o reducere de 12%. 4.790 de posturi sunt aprobate, 3.420 sunt ocupate, după reducere rămân 3.258, 44 de UAT-uri sunt afectate, reprezentând 52% la nivel de județ, iar 400 de posturi sunt tăiate. Simularea realizată de specialiștii guvernului reprezintă o imagine a personalului din aparatele proprii ale primăriilor și consiliului Județean Neamț. Analiza se bazează pe datele privind populația de la Institutul Național de Statistică, numărul maxim de posturi calculat conform punctului 1 din anexa la O.U.G nr. 63/2010 pentru fiecare unitate administrativ-teritorială. Datele au fost raportate de prefecturi în prima jumătate a anului 2025, pentru fiecare județ. Acest număr este calculat în funcție de numărul de locuitori pentru fiecare unitate administrativ teritorială și este prima bază de calcul pentru simularea reducerii de personal.
S-au făcut două simulări: o reducere cu 10% a posturilor ocupate (40% a numărului maxim de posturi) și o reducere cu 15% a posturilor ocupate (45% a numărului maxim de posturi). Numărul de posturi pentru poliția locală și paza obiectivelor de interes județean, calculat conform formulei actuale de 1 post la 1.000 locuitori. Acest număr este a doua bază de calcul pentru simularea reducerii de personal.
S-a simulat ipoteza de calcul de 1 post la 1.200 locuitori. Alte posturi stabilite conform legislației asupra cărora nu s-au propus modificări (evidența populației, șoferi pentru microbuze școlare, posturi pentru fonduri europene).
Date concrete, conform simulărilor
Spre exemplu, la Consiliul Județean Neamț este luat în calcul un număr de 473 de posturi, la o populație de 547.845 locuitori, acum sunt ocupate 540, iar la o reducere de 40% este vorba despre -161, iar cu 45% ar fi minus 185 posturi.
La Primăria Piatra Neamț, reședință de județ, cu 106.814 locuitori, în calcul sunt 540 posturi, plus Poliția Locală 107 și Evidența Populației 25, implementare fonduri europene 10 poziții, șoferi microbuze școlare 1 post, un total actual de 683 posturi ocupate. Conform calculelor ar fi loc de angajări, fiind deja deficitari. La Primăria Roman, personalul ar trebui diminuat cu 86 până la 108 posturi. La Târgu Neamț s-ar merge tot pe tăieri, minus 7-13 posturi, în funcție de procentaj, 40 sau 45%. În ceea ce privește Bicazul, ar trebui făcute angajări, deja fiind înregistrat un deficit.
Ce spun guvernanții?
Numărul maxim de posturi este limita superioară pe care nu o pot depăși posturile cuprinse în organigramele autorităților locale. Organigramele sunt stabilite de către fiecare consiliu local și diferă de la o localitate la alta, reflectând politicile publice locale. În cea mai mare parte a localităților, numărul de posturi din organigrame este mai mic decât cel maxim. Adunând pentru toate localitățile din România numărul maxim de posturi, rezultă un total de aproximativ 190.000 posturi.
Numărul total de posturi înființate din toate organigramele autorităților locale din România este de aproximativ 164.000 posturi. Se observă că este mai mic cu 14% decât numărul maxim de posturi prevăzut în lege. Nu toate posturile dintr-o organigramă sunt ocupate, existând și un număr de posturi vacante. Din cele ≈164.000 posturi cuprinse în organigrame, conform datelor colectate, posturile ocupate sunt în număr de aproximativ 129.000, diferența de 21% reprezentând posturi vacante. Posturile sunt ocupate în funcție de decizia independentă a autorităților locale, gradul de ocupare fiind diferit de la o localitate la alta.
În concluzie, numărul posturilor neînființate și vacante din totalul posturilor prevăzut prin lege la momentul de față este de ≈61.000, sau 32%. Orice reducere mai mică de 30% nu are decât efecte marginale. O reducere de 25% față de normativul maxim ar însemna, în fapt, desființări de posturi fictive (diferența dintre normativul maxim și organigrame) și de posturi vacante.
Pentru fiecare unitate administrativ-teritorială este o oportunitate să își evalueze schemele de personal, prin comparație cu alte UAT-uri, în așa fel încât să le poată corecta.
Analizarea acestor date permite corectarea unor eventuale erori de raportare. Datele au fost colectate prin Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și se bazează pe raportări ale prefecturilor. Având în vedere ușoare diferențe de raportare, s-ar putea înregistra un grad de eroare de aproximativ ±2% la nivelul întregii țări.
Unii au trimis date eronate
La nivel central se i-au în calcul și unele ierori în raportările făcute de unele primării. ”În această săptămână, în completarea acestei oglinzi publice, care este pusă la dispoziția primarilor – în primul rând să vadă fiecare despre ce este vorba – și a dumneavoastră, Ministerul Dezvoltării va mai face încă o colectare de date, în așa fel încât să verificăm încă o dată posibilele erori care sunt în aceste tabele care vizează peste 3.000 de unități administrative.
Aceste date, fiind colectate prin cele două ministere, Ministerul de Interne și Ministerul Dezvoltării, fiind comunicate de primării prefecturilor, pot fi erori de comunicare, de raportare, e greu de presupus că fiecare înțelege același lucru, ad litteram, în toate localitățile țării, de prefecturi Ministerului de Interne și Ministerului Dezvoltării, iar noi am centralizat aceste date, dar posibilele erori care pot fi aici și pe care le putem analiza în câteva zile, nu pot influența decât marginal – un procent sau două procente raportat la 100% sunt nesemnificative în totalitate – situația generală a administrației publice pe România.
Ipotezele de reducere de personal s-au aplicat doar pe două baze asupra cărora există un control la nivel naţional: numărul maxim de angajaţi din aparatul propriu și numărul de polițiști locali, pentru că în aceste date sunt încorporate mai multe structuri ale administrației publice locale. Dar pentru că este o chestiune de tehnică și de analiză, care necesită cunoștințe de administrație, nu are rost să o detaliez pentru că nu are un efect major asupra acestui lucru.
Având în vedere că există multe cazuri în România de primării care funcționează cu un personal calculat corect, înseamnă că și celelalte primării din România, care au astăzi un personal supradimensionat sau care n-a fost optimizat, au acum o oportunitate să-și facă o analiză și, indiferent că se impune de undeva sau nu se impune, cred că pentru fiecare administrator a nu risipi banii pe care îi colectează de la cetățenii este o miză importantă”, a mai transmis premierul Bolojan.
