Guvernul Bolojan a căzut, dar PNL nu acceptă verdictul: liberalii intră, în unanimitate, în Opoziție și pasează guvernarea către PSD. Leoreanu (PNL Neamț): „Cei care au dărâmat Guvernul să vină și cu soluții”. Harpa (PSD): „Continuăm guvernarea, dar cu alt premier”
Așa cum era de așteptat, Guvernul Bolojan a căzut. Moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România la adresa Executivului condus de Ilie Bolojan a trecut, marți, cu 281 de voturi „pentru”, în plenul Parlamentului. S-au înregistrat 4 voturi „împotrivă” și 3 voturi anulate.
Cifrele de pe ușa sălii de plen spun, însă, mai mult decât scorul în sine: din cei 431 de parlamentari prezenți, doar 288 au exprimat un vot. Restul – aproape 150, în special parlamentarii PNL, USR și UDMR – au refuzat să voteze sau au optat pentru formula „prezent, nu votez”. Practic, noua majoritate fabricată de PSD și AUR a obținut Guvernul, dar nu și legitimitatea unui mandat parlamentar deplin – tocmai pentru că tabăra proeuropeană i-a refuzat, prin abstinență organizată, statutul de majoritate funcțională. Cu cele 281 de voturi obținute, moțiunea egalează recordul absolut stabilit la 5 octombrie 2021, la căderea Guvernului Cîțu.
Aflat în drum spre București, unde la ora 17.00 era programată o ședință a Biroului Politic Național al PNL, președintele formațiunii politice de la Neamț, Dan Laurențiu Leoreanu, declarase, cu câteva ore înainte de votul intern care va duce partidul în Opoziție, că Guvernul Bolojan a fost unul responsabil și că responsabilitatea găsirii unei soluții politice revine acum celor care au votat moțiunea de cenzură.
„Mă îndrept spre București pentru a ajunge la ședința Biroului Politic Național al PNL, la care vor participa toți președinții organizațiilor județene și parlamentarii. Vorbim astăzi de căderea unui Guvern care a picat ca urmare a depunerii unei moțiuni de cenzură. Din păcate, vorbim de o «operație chirurgicală». E ca la extirparea unei tumori canceroase, care trebuia făcută de un Guvern responsabil, cum s-a dovedit a fi Guvernul Ilie Bolojan, care și-a propus să scoată țara din criză. Nu spun o noutate. V-am mai declarat și altădată că, în această guvernare, poate s-au făcut și greșeli. E păcat că se intrase pe un făgaș normal, acela al însănătoșirii țării. Din păcate, e vina politicienilor care au împins țara în criză, care a venit la pachet cu creșterea inflației, a dobânzilor și cu scăderea dramatică a puterii de cumpărare. Cu diverse ocazii am spus că această instabilitate politică ne afectează atunci când este suprapusă peste o criză economică. E cazul ca cine a adus această instabilitate să vină și cu soluții. Ne așteptăm ca cei care au dărâmat Guvernul să vină și cu soluții”, a declarat pentru „Monitorul de Roman” Dan Laurențiu Leoreanu.
Daniel Harpa este pentru continuarea guvernării în actuala formulă, dar cu un alt premier
Președintele PSD Neamț, Daniel Harpa, dorește continuarea guvernării alături de PNL, USR și UDMR.
„Și în calitate de președinte al Consiliului Județean, dar și în calitate de președinte al PSD Neamț, militez pentru continuarea guvernării într-un guvern proeuropean, dar cu un alt prim-ministru, alături de PNL, USR, UDMR și minorități. Este vorba despre modul în care trebuie să se îndrepte greșelile de guvernare din ultima perioadă. Mă refer la erori în materie de măsuri sociale, la restructurări făcute de dragul restructurărilor, la greșeli în ceea ce privește vânzarea companiilor de stat profitabile și la toate lucrurile pe care le știm din discuțiile din spațiul public. În ceea ce privește colaborarea la nivelul județului Neamț cu PNL, așa cum știți, o consider una în interesul nemțenilor”, a declarat Daniel Harpa.
Decizie de Birou Politic Național: PNL intră în Opoziție și transferă responsabilitatea guvernării către PSD
Contextul politic de care vorbea Daniel Harpa s-a modificat radical, însă, marți seara. La ședința Biroului Politic Național al PNL, în format extins, conducerea liberală a votat, în unanimitate, intrarea partidului în Opoziție – decizie care îl readuce pe Ilie Bolojan, în calitate de președinte al PNL, în prim-planul reorientării partidului. Patru liberali nu au votat această rezoluție: prim-vicepreședintele Cătălin Predoiu (care a și părăsit ședința înainte de declarațiile de presă), Nicoleta Pauliuc, Hubert Thuma și Toma Petcu – toți, susținători ai unei posibile reluări a negocierilor cu PSD.
Documentul adoptat de PNL stabilește, în patru puncte, doctrina de Opoziție a partidului. PNL pasează responsabilitatea politică pentru declanșarea și agravarea crizei către PSD, pe care îl acuză că a boicotat sistematic Programul de guvernare pe care l-a co-semnat, și constată că, prin asocierea cu PSD la inițierea și votarea moțiunii, AUR „partajează responsabilitatea politică, în egală măsură, cu PSD”. Concluzia este transmisă fără echivoc: PSD trebuie să-și asume guvernarea cu noua majoritate pe care a creat-o, alături de AUR, iar pentru PNL „nu mai este un partener credibil” în formarea unui nou Executiv. Liberalii reafirmă, totuși, susținerea pentru patru obiective strategice – PNRR, programul SAFE, aderarea la OCDE și menținerea echilibrelor bugetare – pe care promit să le susțină „cu toate mijloacele parlamentare”, inclusiv din Opoziție.
În aceleași ore, președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat oficial că USR nu va mai negocia un nou Guvern cu PSD și a propus discuții pentru un acord politic doar cu PNL.
UDMR, în schimb, a optat la votul moțiunii pentru formula „prezent, nu votez” – echivalentul strategic al unei abțineri, care îi conservă marja de manevră pentru orice direcție post-vot, mai puțin o linie roșie publică: liderul Kelemen Hunor a respins categoric o guvernare cu AUR.
De cealaltă parte, președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut imediat lui Ilie Bolojan să demisioneze din funcția de premier interimar, invocând „votul covârșitor” din Parlament, și a precizat că social-democrații nu vor susține un guvern minoritar.
Nicușor Dan: „Cu calm, vom trece prin asta. Vom avea un guvern pro-occidental”
Președintele Nicușor Dan a făcut, marți seară, la ora 18.00, primele declarații de la Palatul Cotroceni, după demiterea Guvernului. Șeful statului a îndemnat la calm, a transmis că România rămâne un stat stabil și că instituțiile funcționează, și a anunțat că începe consultări informale cu partidele pentru formarea unui nou Executiv. Nicușor Dan a exclus organizarea de alegeri anticipate și a subliniat că viitorul guvern va fi unul pro-occidental, format într-un termen rezonabil. Președintele a invocat consensul partidelor pro-occidentale pe direcțiile mari ale țării – aderarea la OCDE, execuția bugetului pe 2026, programele SAFE și PNRR – și a amintit că, în plină criză politică, Parlamentul a votat săptămâna trecută investiții de 9 miliarde de lei pe programul SAFE. Interesant este că doar cu câteva ore înaintea votului asupra moțiunii de cenzură care a dus la căderea executivului, Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat o decizie controversată: clasificarea contractelor din programul SAFE, în valoare totală de aproximativ 16,7 miliarde de euro.
Deocamdată, premierul Ilie Bolojan și actualii miniștri rămân în funcție, cu statut de interimari, pentru maximum 45 de zile, conform Articolului 110 din Constituție, și pot îndeplini doar actele necesare administrării treburilor publice. Pe fondul votului, leul s-a depreciat puternic, BNR stabilind un curs oficial record, de 5,218 lei/euro.
Calculele post-moțiune: PSD între capcană și AUR, PNL între reașezare și „mișcare reformistă”
Decizia PNL de a refuza orice nouă coaliție cu PSD lasă social-democrații într-o situație strategic dificilă. Pentru a forma un nou Guvern, PSD ar trebui să-și asume oficial dependența parlamentară de AUR – tocmai partidul cu care, declarativ, refuză să guverneze. Practic, ruperea „cordonului sanitar” în jurul AUR, prin coabitarea de circumstanță la moțiune, devine principalul câștig politic al formațiunii lui George Simion: AUR rămâne singurul partid de Opoziție cu marjă de creștere, într-un peisaj în care „extremismul” nu mai este un argument suficient pentru a-l ține în afara ecuației puterii. Datele electorale subliniază tendința – în 2016, PSD obținea peste 3,2 milioane de voturi; în 2024, sub conducerea lui Marcel Ciolacu, doar puțin peste 2 milioane, în timp ce AUR a urcat de la circa 500.000 de voturi în 2020 la peste 1,6 milioane în 2024.
În interiorul PNL, scenariul cel mai discutat după ședința Biroului Politic Național este unul aparent paradoxal: marginalizarea lui Bolojan din partid de către aripa pro-PSD – în cazul în care aceasta ar redeveni majoritară – l-ar putea consolida ca lider al unei „mișcări reformiste” cu profil propriu. Modelul îl are deja în spate: în perioada în care PNL-ul lui Klaus Iohannis l-a ținut departe de funcțiile naționale, „mitul Bolojan” a crescut din realizările locale de la Oradea. O eventuală fractură internă, alimentată de tabăra Predoiu-Pauliuc-Thuma-Petcu, ar putea, în acest scenariu, să producă un partid liberal nou, dezbrăcat definitiv de orice asociere cu PSD – pe care comentatori politici precum Cristian Andrei l-au schițat deja, în primele ore de după moțiune.
Guvernele demise prin moțiune de cenzură, după 1989
Guvernul Bolojan devine al șaptelea Executiv din istoria postdecembristă a României demis prin moțiune de cenzură, după Guvernul Emil Boc (2) – 254 de voturi, pe 13 octombrie 2009; Guvernul Ungureanu – 235 de voturi, pe 27 aprilie 2012; Guvernul Grindeanu – 241 de voturi, pe 21 iunie 2017; Guvernul Dăncilă – 238 de voturi, pe 10 octombrie 2019; Guvernul Orban (1) – 261 de voturi, pe 5 februarie 2020; și Guvernul Cîțu – 281 de voturi, pe 5 octombrie 2021. Cu cele 281 de voturi „pentru” obținute astăzi, moțiunea împotriva Guvernului Bolojan egalează, așadar, recordul stabilit acum aproape cinci ani la căderea Cabinetului Cîțu.
Pacientul român
Iar pentru alegătorul român, ziua de astăzi nu aduce nicio noutate – doar confirmarea unei rutine deja insuportabile.
I se tot vorbește, de ani buni, despre „operație chirurgicală”, despre „extirparea unei tumori”, despre reforme care dor, dar vindecă țara. Cineva a uitat, însă, să-i precizeze un mic detaliu din această metaforă pe care politicienii o iubesc atât: cine e, de fapt, pacientul. El e. De fiecare dată. Operat o dată la câțiva ani de un alt chirurg, după un alt protocol, cu același rezultat surprinzător – tumoarea supraviețuiește fiecărei intervenții, ba chiar revine, perfect refăcută, să țină discursuri în plen.
Singura care nu supraviețuiește, lună de lună, e puterea lui de cumpărare. Astăzi, la a șaptea operație din 1989, i se mai cere ceva: calm. Calm, în timp ce euro atinge un nou record și pacientul, deja anemic, e chemat la noi analize. Calm, în timp ce chirurgii care, până ieri, semnau împreună rețete de 9 miliarde, astăzi se acuză reciproc de malpraxis – fără ca vreunul să-și piardă halatul, dreptul de practică sau, Doamne ferește, salariul. Pentru tot acest spectacol, politicienii își propun, generos, „căința” – formulă comodă, inventată pe loc, care nu cere nici demisii, nici restituiri, nici măcar tăcere.
Urmează alt consiliu medical la Cotroceni, alți chirurgi, eventual același decan. Și, probabil, încă o operație. Pacientul, ca de obicei, semnează formularul, plătește factura și mulțumește frumos. Apoi se întoarce la muncă – pentru următoarea operație.
Flora ORDEAN
Camelia VARVARA
