Duminică, 22 septembrie, la ora 15.43, ora României, a început echinocțiul de toamnă ziua va fi egală cu noaptea în emisfera nordică durata zilei scade, iar în cea sudică crește.
Echinocțiul este definit de astronomi ca fiind momentul în care ziua este egală cu noaptea în orice loc de pe Terra, pentru că soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se găsește exact pe ecuatorul ceresc. În această zi, astrul trece la zenit, adică în punctul de intersecție al verticalei locului cu sfera cerească, respectiv în punctual cel mai înalt de pe boltă.
Echinocțiul este un fenomen bianual, care se petrece în martie și septembrie, fiind cunoscut ca cel de primăvară și de toamnă. Potrivit Național Oceanic and Atmosferic Asociation, anul acesta echinocțiul de toamnă va avea loc, astăzi, duminică, 22 septembrie, la ora 15,43, ora României, când ziua va fi aproximativ egală cu noaptea. În emisfera nordică durata zilei scade, iar în cea sudică crește.
Conform Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urdeanu” din București, începând cu această dată, zilele vor fi din ce în ce mai scurte, iar nopțile mai lungi. Punctul echinocțiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică.
Aflându-se la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor. Singurele excepţii sunt întâlnite în regiunile polare, în zona Polului Nord, unde începe lunga noapte polară, în timp ce la Polul Sud soarele se ivește deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primavară.
La latitudinile ţării noastre, în aceste zile soarele va culmina la amiază la o înălţime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanţei unghiulare dintre zenit şi orizont. Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.
Axa în jurul căreia Pământul se rotește nu este complet dreaptă de sus în jos, aceasta fiind înclinată cu aproape 23,5 grade. Tocmai de aceea, diferite regiuni ale planetei sunt expuse la mai multă sau mai puțină lumină solară pe măsură ce planeta se rotește în jurul soarelui. Aceasta este și cauza pentru care există și anotimpuri, care diferă în emisfera nordică și în cea sudică, care au anotimpuri în momente diferite.
În timpul iernii din emisfera nordică, cea sudică este înclinată mai mult spre Soare, și viceversa. În același timp, Pământul continuă să se rotească, astfel că planeta e încălzită în mod egal. Singurele excepții sunt în regiunile polare. Astfel, în zona Polului Nord începe lunga noapte polară, iar în cea a Polului Sud soarele se ivește de deasupra orizontului, timp de şase luni, până la momentul echinocţiului de primăvară. În emisfera sudică a Pământului, data de 23 septembrie marchează începutul primăverii.
Există și un calendar al edchinocțiului, calculat de astronomi până în anul 2035, după cum urmează: 2025 – 22 septembrie, ora 21:19; 2026- 23 septembrie, ora 03:05, 2027- 23 septembrie, ora 09:02, 2028 – 22 septembrie, ora 14:45, 2029 – 20 septembrie, ora 08:01, 2030 – 20 septembrie, ora 13:51, 2031 – 20 septembrie, ora 19:40, 2032 – 20 septembrie, ora 01:21, 2033 – 20 septembrie, ora 07:22, 2034 – 20 septembrie, ora 13:17, 2035 – 20 septembrie, ora 19:02.
