În județul Neamț, locuitorii se lovesc de o problemă tot mai apăsătoare: nu au unde să ducă mobilierul vechi, hainele uzate sau deșeurile periculoase. În timp ce legislația românească și europeană cere colectare separată, infrastructura locală bâjbâie între promisiuni și lipsă de interes.
De la 1 ianuarie 2025, colectarea separată devine obligatorie. Dar cum o aplici fără infrastructură?
Conform legislației naționale armonizate cu cerințele europene, de la 1 ianuarie 2025, autoritățile publice locale trebuie să asigure colectarea separată a deșeurilor textile, atât de la gospodării, cât și de la agenții economici. Aceste deșeuri trebuie tratate prin reciclare sau reutilizare, în fluxuri distincte față de alte tipuri de gunoi.
Însă la nivelul județului Neamț, situația este îngrijorătoare: infrastructura necesară lipsește aproape complet.
Doar două puncte de colectare funcționale în Piatra Neamț
În tot municipiul Piatra Neamț, cetățenii au la dispoziție doar două puncte fixe pentru deșeuri textile și periculoase: unul situat în cartierul Mărăței și un altul pe strada Valea Albă, lângă cimitirul Pietricica.
Locuri greu de identificat pentru cei care nu sunt informați. Iar pentru restul județului, lucrurile sunt și mai slabe.
Roman și Târgu Neamț trimit deșeurile… în viitor
În municipiul Roman și orașul Târgu Neamț nu există, deocamdată, puncte funcționale pentru colectarea acestui tip de deșeuri. Există doar proiecte pentru înființarea de Centre de Aport Voluntar (CAV), centre specializate unde cetățenii vor putea preda haine, obiecte voluminoase, baterii, deșeuri electrice, echipamente electronice, moloz și multe altele.
Dar acestea sunt doar pe hârtie. Până la implementare mai e cale lungă, iar cetățenii nu au nicio alternativă viabilă.
Cine a făcut ceva? Doar 7 comune din 83
Pe linia de finanțare PNRR oferită de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, doar 7 comune din județ au depus proiecte pentru astfel de centre: Tazlău, Ruginoasa, Brusturi, Stanița, Cordun, Săbăoani, Borlești.
În total, județul Neamț are 83 de unități administrativ-teritoriale (UAT). Doar 9 dintre ele (7 comune, un municipiu și un oraș) au răspuns apelului. Interesul a fost minim, în ciuda faptului că apelul a fost necompetitiv, pe principiul „primul venit, primul servit”.
Monica Isopescu, director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Neamț, a declarat public: „Au fost bani, dar interes mai puțin.” Mai puțin spre deloc.
Valoarea eligibilă a unui proiect aprobat în județ este de 3.824.423 lei.
Ce este un CAV și ce trebuie să conțină?
Un Centru de Aport Voluntar (CAV) este un spațiu public special amenajat, dotat pentru colectarea separată a mai multor tipuri de deșeuri care nu pot fi colectate prin sistemul de salubritate obișnuit.
Sunt gândite pentru tot ce nu încape în pubelă: mobilă veche, textile uzate, aparate electrice stricate, baterii, vopsele, moloz, resturi din curte sau chiar animale de companie decedate.
Practic, CAV-ul e o mini-stație de sortare, accesibilă publicului, unde deșeurile sunt colectate separat și trimiși mai departe pentru reciclare, neutralizare sau valorificare. E un sistem modern, european, esențial pentru ca orașele și comunele să-și poată crește rata de reciclare și să respecte legea.
Fiecare centru trebuie dotat cu mai multe tipuri de containere: pentru hârtie și carton, plastic, textile, lemn, echipamente electrice mici și mari, sticlă, anvelope, metale, biodeșeuri, dar și deșeuri din construcții și demolări. În plus, trebuie să existe un birou de administrare, grupuri sanitare, spații de depozitare și chiar un container frigorific pentru animale de companie decedate.
Pe scurt, un CAV înseamnă ordine, curățenie, legalitate și respect față de mediu. În lipsa lui, oamenii sunt forțați să improvizeze, iar orașele devin gropi de gunoi improvizate.
Toate acestea sunt menite să acopere ceea ce nu poate fi colectat în pubelele clasice sau prin sistemul din ușă în ușă.
Ministrul Mediului: “Fără CAV-uri, nu putem vorbi de reciclare reală”
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, spunea încă din 2024 că fără astfel de centre, primăriile nu pot atinge țintele de reciclare și nu pot extinde rețeaua de colectare separată.
„Centrele de colectare prin aport voluntar sunt esențiale pentru ca primăriile să-și poată extinde infrastructura și să-și îmbunătățească ratele de reciclare.”
Tot el a menționat că în aceste centre trebuie colectate inclusiv: deșeuri voluminoase; deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE); baterii uzate; deșeuri periculoase și biodegradabile; moloz, resturi din construcții.
Ce riscă cei care nu respectă legea? Amenzi de până la 60.000 lei
Legea prevede sancțiuni clare pentru nerespectarea obligației de colectare separată:
Autoritățile locale pot primi amenzi între 20.000 și 45.000 lei; persoanele fizice riscă între 5.000 și 15.000 lei; firmele pot fi sancționate cu până la 60.000 lei
Controalele vor fi efectuate de Garda Națională de Mediu, Jandarmerie și Poliția Locală, în funcție de caz. Toată lumea are chitanțier.
Însă se ridică o întrebare de bun-simț: cum aplici amenzi cetățenilor, dacă nu le oferi un sistem funcțional pentru a respecta legea?
Suntem pe cont propriu
În județul Neamț, realitatea este simplă: infrastructura pentru colectarea deșeurilor speciale nu există decât în forme simbolice sau pe hârtie. Cetățenii care vor să respecte legea sunt, practic, forțați să se descurce singuri. Cei care abandonează obiectele pe marginea drumului… nu fac decât să reacționeze la lipsa de soluții.
Legea e clară, fonduri au fost, exemple bune există în alte județe.
Singurul lucru care a lipsit în Neamț e voința administrativă.
