Încă de la cele mai mici vârste copiii tuturor națiunilor din această lume, învață că o dovadă mare patriotism este aceea de a învăța să iubești simbolurile țării în care te-ai născut:drapelul și imnul național.
Nu este mâdrie mai mare pentru sportivi, de exemplu, atunci când câștigă o medalie decât aceea de a urca pe podium, în timp ce se înalță tricolorul și se intonează imnul național.
În cursul zilei de 29 iulie, la Baza 3 Logistică „Zargidava”, conform unei postări pe pagina oficială de facebook, aflăm despre evenimentul în care a fost cinstit imnul nostru național: ”Deșteaptă-te române!”.
”Astăzi, 29 iulie, la Baza 3 Logistică „Zargidava”, ne-am oprit pentru câteva clipe din ritmul alert al misiunilor noastre și am ascultat, cu sufletul drept, Imnul Național.
Nu pentru că ne obligă o dată din calendar , ci pentru că fiecare vers e o filă de istorie trăită, un memento al curajului și al responsabilității pe care o purtăm în fiecare zi, în uniformă.
Imnul ne adună, indiferent de loc, de grad sau de vreme, în aceeași coloană invizibilă a celor care cred în onoare, în țară și în demnitate.
La ,,Zargidava”, patriotismul nu e doar în discursuri. E în fapte. În tăcerea din timpul intonării Imnului. În respectul față de simboluri și în munca de zi cu zi, dusă fără aplauze, dar cu convingeri”, se precizează în postarea semnată.”Ne-am oprit pentru câteva clipe din ritmul alert al misiunilor noastre și am ascultat, cu sufletul drept, Imnul Național, a declarat purtător de cuvânt al Bazei Logistice ”Zargidava”, Anca Crăciun.
Istoricul actualului imn național
Începând cu anul 1990, imediat după Revoluție, unul din decretele semnate la vremea aceea de politicieni români a fost declararea ca imn național a celebrului ”Deșteaptă-te, române!”
Conform Enciclopediei libere Wikipedia, începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” (pe versurile cântecului UN RĂSUNET, de Andrei Mureșan și pe muzica lui Anton Pann) a fost un cântec deosebit de drag românilor, prin mesajul său patriotic profund și îndemnul la libertate.
El a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de independență(1877-1878), Primul și al Doilea Război Mondial. Și în timpul crizei creată de evenimentele de la 23 August 1944, când România a întors armele împotreiva Germaniei lui Hitler, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți și emis pe toate stațiile radio.
Conform aceleeași surse și în ziua revoltei muncitorilor de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, angajații de la uzinele de autocamioane au cântat tot ”Deșteptă-te, române!”.
Imnul Revoluției din decembrie 1989
În timpul evenimentelor din decembrie 1989 pe toate străzile din România, la toate stațiile de radio și la Televiziunea Română se auzea cântat tot ”Deșteptă-te, române!”, drapelul României cu celebra gaură fiind purtat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, care se bucurau de căderea Regimului dictatorului Nicolae Ceaușescu, risipind, parcă, frica de moarte și unind întregul popor, care se bucura de momentul patriotic al timpului.
Așa s-a decis că este cel mai potrivit imn care a înlocuit vechiul cântec ”Trei culori”, ce fusese imnul în timpul regimului anterior, de tristă amintire.
Tot din punct de vedere istoric, trebuie spus și faptul că prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, peste Ocean, în SUA, în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din capitala României, București, reunită cu fanfara Regimentului ”Ștefan cel Mare” din Iași au realizat și o primă înregistrare instrumentală. Ulterior corul „Ion Vidu” din Lugoș a înregistrat și el, pentru prima dată pe disc, varianta corală.
