Un val de nemulțumiri și îngrijorări s-a declanșat în rândul autorităților și experților din energie, odată cu creșterea semnificativă a importurilor de gaze din Ungaria și Bulgaria. Aceste importuri sunt realizate la prețuri ridicate, ceea ce ridică întrebări legate de politica energetică a României. Situația a determinat Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senatul României să solicite audierea Ministrului Energiei, Sebastian Burduja.
Senatorul AUR Petrișor Peiu, membru al comisiei, a explicat necesitatea acestei măsuri:
„Am solicitat audierea Ministrului Energiei, Sebastian Burduja, dar și a conducerii DEPOGAZ, deoarece suntem profund îngrijorați de viteza cu care s-au epuizat rezervele de gaze din depozite. În acest moment, România depinde în mod considerabil de importurile din Ungaria, iar acest lucru ne pune într-o poziție vulnerabilă. Este o realitate greu de acceptat, mai ales că România deține resurse proprii de gaze.”
Iarna 2025 – o provocare majoră pentru sistemul energetic
Conform datelor furnizate de „Europa Liberă” România, consumul zilnic de gaze a atins valori record în ianuarie 2025, ajungând la aproape 573.000 MWh. Totodată, nivelul de umplere a depozitelor era de doar 56% la acel moment, fapt ce a accentuat presiunea asupra importurilor.
Ion Sterian, directorul Transgaz, a explicat că această iarnă este mult mai rece decât anii anteriori, ceea ce a condus la un consum energetic semnificativ mai mare:
„Dacă în 2024 am avut o temperatură medie de 7 grade Celsius, în 2025 ne confruntăm cu o temperatură medie de -0.7 grade Celsius. Acest val de frig a dus la o extracție accelerată a gazelor din depozite, iar prognozele indică o continuare a acestui trend până la jumătatea lunii martie.”
Sterian a adăugat că, în prezent, România extrage zilnic între 180.000 și 190.000 MWh din depozite, însă această valoare va scădea treptat spre 147.700 MWh până la mijlocul lunii martie. El a comparat situația actuală cu cea din februarie 2018, când temperaturile extrem de scăzute au determinat o cerere record de gaze, dar a subliniat că, spre deosebire de acel moment, acum România este mai dependentă de importuri.
Strategii greșite sau speculații? Semnale de alarmă din partea experților
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a declarat presei centrale referitor la modul în care au fost gestionate rezervele de gaz: „În februarie 2025, gazele au fost extrase într-un mod dezechilibrat, iar anumite companii au profitat de vidurile legislative pentru a scoate gaze din depozite-cheie, precum Bilciurești și Urziceni. Aceste depozite joacă un rol strategic pentru România și ar fi trebuit protejate.”
Aceste declarații sugerează că gestionarea rezervelor nu a fost una optimă, iar lipsa unor reglementări clare a permis unor operatori să exploateze în interes propriu această situație critică.
Ministrul Burduja reacționează: măsuri și Corp de Control
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a intervenit prompt, trimițând Corpul de Control la DEPOGAZ pentru a analiza situația și a identifica eventualele nereguli. Într-o postare pe Facebook, acesta a anunțat măsuri drastice împotriva celor responsabili:
„Nu voi tolera abuzuri și speculații! Cei care au acționat împotriva interesului național vor răspunde. România trebuie să își protejeze resursele și să asigure stabilitatea energetică a cetățenilor.”
În același timp, DEPOGAZ a anunțat o reducere a extracției de gaze în etape, astfel:
- Între 7-23 februarie: reducere de 20%
- Între 24-28 februarie: reducere de 40%
- Între 1-12 martie: reducere de 14%
- Între 13-31 martie: reducere de 75%
Decizia ridică semne de întrebare, deoarece, în contextul unei ierni grele, restrângerea extracției de gaze ar putea amplifica presiunea asupra consumatorilor și ar putea crește prețurile pe piața liberă.
Cine plătește factura? Impactul asupra populației
În prezent, prețul gazelor este plafonat pentru consumatori, iar diferența dintre prețul real și cel reglementat este acoperită de stat. Această situație a permis unor operatori să profite de diferențele de preț, speculând piața.
Românii sunt cei care vor resimți cel mai tare efectele acestei crize, fie prin creșterea facturilor la energie, fie prin posibile dificultăți în aprovizionare. Pe fondul acestor incertitudini, rămâne de văzut ce măsuri concrete vor fi adoptate pentru protejarea intereselor naționale în domeniul energetic.
