România intră, de la 1 iulie 2025, în cea mai importantă reformă a pieței de energie din ultimii ani. Liberalizarea completă a tarifelor la electricitate vine într-un moment în care producția internă este la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, importurile sunt crescute, iar capacitățile de rezervă în suferință. Cu un sistem fragil, investiții întârziate și protecție socială ”în proiect”, consumatorii riscă să suporte integral șocul prețurilor, într-o piață liberă doar cu numele.
Consolator, Ministerul Energiei ia totuși în calcul o nouă formă de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, care reprezintă peste 60% din total.
România se pregătește pentru liberalizarea totală a pieței de energie
Începând cu 1 iulie 2025, prețurile energiei electrice nu vor mai fi plafonate, iar furnizorii vor putea vinde în regim complet concurențial. Această tranziție vine într-un moment de vulnerabilitate structurală, pe fondul scăderii producției interne, al creșterii importurilor și al unei dependențe crescute de condițiile meteorologice.
2024: anul cu cea mai mică producție de energie din ultimii 15 ani
Potrivit datelor publicate de Transelectrica, anul 2024 a adus cea mai scăzută producție internă de energie electrică din ultimii 15 ani, cu un total estimat de aproximativ 52 TWh, scrie Cosmin Păcuraru. Deși consumul total a crescut cu 0,89 TWh față de 2023, sistemul a fost alimentat, în proporție relevantă, din importuri.
Cel mai mare vârf de consum s-a înregistrat în iulie 2024, cu 8.821 MWh într-o singură zi, în contextul unor temperaturi caniculare extreme. Tot în acea lună s-a atins și un record absolut al importurilor – 3.058 MWh/zi, apropiindu-se de limita maximă a capacității tehnice de import, estimată la 3.200 MWh.
Importul total de energie în 2024 a fost de 5,03 TWh, reprezentând 9% din consumul național – o valoare record pentru ultimii 15 ani.
Cauzele dezechilibrului: producția clasică în declin, regenerabilele insuficiente, lipsa stocării
Declinul producției nu este accidental. În ultimii 15 ani, capacitățile de producție din surse stabile – nuclear, gaze, cărbune – s-au diminuat constant, în timp ce energia regenerabilă a crescut ca pondere, dar fără a oferi garanția unui aport predictibil.
În 2024, hidroenergia – în mod tradițional principalul pilon al Sistemului Energetic Național (SEN) – a fost afectată de secetă, iar vântul nu a oferit un aport constant. Deși energia fotovoltaică s-a dublat față de 2023, ajungând la 2,1 TWh, ea rămâne nesemnificativă în structura totală de consum, cu doar 4% pondere.
România nu dispune în prezent de capacități reale de stocare a energiei electrice, ceea ce agravează vulnerabilitatea sistemului în perioadele de cerere ridicată.
Structura consumului de energie electrică în 2024
Conform datelor Transelectrica, structura consumului național în 2024 a fost următoarea: hidro (25%), nuclear (19%), gaze naturale (18%), cărbune (13%), eolian (11%), solar (4%), biomasă (1%), importuri (9%).
Este important de subliniat că energia produsă de prosumatori – persoane fizice și juridice care generează energie pentru consum propriu și injectare în rețea – nu este inclusă în aceste date, deoarece nu trece prin sistemul de transport operat de Transelectrica.
Ministrul Energiei crede că stăm bine
Potrivit datelor Transelectrica în 26 mai 2025, România producea 4.776 MW, în timp ce consumul național era de 5.994 MW. Diferența de peste 1.200 MW a fost acoperită din importuri. Distribuția producției: hidro (36,7%), eolian (14,3%), nuclear (13,2%), cărbune (12,6%), gaze naturale (6,7%). Energia solară, deși în creștere, rămâne sub 10%.
Ministrul energiei, Sebastian Burduja, declara că România are un mix energetic echilibrat și divers care îi conferă securitate energetică. Potrivit lui Burduja, România poate susține un consum ridicat de energie electrică din producție proprie.
Producția locală: blocaje, întârzieri și investiții ratate
Mai multe investiții strategice în capacități de producție sunt blocate sau abandonate. Cazul centralei de la Iernut este emblematic. Centrala electrică pe gaze, de 430 MW, de la Iernut, avea termen pentru punerea în funcțiune 2 iunie 2025. Cel mai probabil nu se va întâmpla.
Mintia, preluată de investitori străini, nu va contribui semnificativ în viitorul apropiat. Mintia a fost declarată proiect de importanţă naţională în domeniul energiei electrice. Ar urma să depășească în putere reactoarele de la Cernavodă și va funcționa pe gaze. Dacă se va întâmpla. Mass Global Energy Rom, companie înființată special pentru această achiziție, parte a unui grup din Irak, înregistrat în Insulele Cayman, era grupul care controla centrala.
Alte proiecte ale companiilor de stat sunt întârziate de birocrația achizițiilor publice, cu termene de finalizare incerte – poate 2027 sau chiar mai târziu.
Liberalizarea pieței de energie din 1 iulie 2025: șocul care urmează
Liberalizarea completă a pieței vine cu tarife de piață pentru populație, estimate între 1,5 și 1,6 lei/kWh, potrivit notificărilor furnizorilor precum E.ON.
Hidroelectrica rămâne singurul furnizor major cu tarife sub acest nivel – 1,11–1,124 lei/kWh, în funcție de regiune –, dar nu poate absorbi masa critică de consumatori.
Chiar și așa, compania a precizat că prețul final este influențat de zona de distribuție. În nord-estul țării – Iași, Bacău, Botoșani, Neamț, Suceava, Vaslui –, deservite de Delgaz Grid, tariful este de 1,11 lei/kWh. În județele Argeș, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Teleorman, Vâlcea, deservite de Distribuție Energie Oltenia, tariful este 1,124 lei/kWh.
Majorarea prețului energiei active nu îi vizează pe toți consumatorii, ci doar pe cei care depășesc 255 kWh/lună.
Cât va costa energia pentru consumatorii casnici după liberalizare
Pentru un consum mic, de până la 100 kWh/lună, factura ar putea ajunge la 150 lei/lună. În prezent, este sub 30 lei.
Pentru un consum mediu de 200 kWh/lună, costul va urca la 300 lei/lună, față de 124 lei în regim plafonat.
Pentru consum peste 255 kWh/lună, factura poate depăși 500 lei/lună. În lipsa unui sistem de sprijin, impactul va fi major pentru gospodăriile modeste și IMM-uri.
Statul câștigă din scumpirea energiei
Statul român beneficiază direct din scumpirea energiei, prin TVA (19%), accize și impozite pe veniturile companiilor din energie. Paradoxal, liberalizarea aduce avantaje fiscale, chiar dacă social este dificil de suportat.
Nu este un subiect vehiculat deoarece, nu-i așa, nu dă bine la public.
Cine consumă și cât: datele E.ON
Potrivit E.ON România: 94% dintre clienți consumă sub 255 kWh/lună, 61% consumă sub 100 kWh/lună.
Factura medie în semestrul II 2024: sub 100 kWh: 28,36 lei, între 100–255 kWh: 124,34 lei, peste 255 kWh: 460,95 lei.
După liberalizare, aceste sume se pot dubla sau tripla.
Hidroelectrica vs. BC Hydro: întrebarea cheie
Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (A.P.C.E.) a întrebat public: De ce costă energia hidro românească de 2–3 ori mai mult decât în Canada, unde BC Hydro furnizează energie la 0,45 lei/kWh, cu toate taxele incluse?
Deși Hidroelectrica operează 188 de hidrocentrale, cu costuri mai mici, energia vândută consumatorilor români este de peste 1,10 lei/kWh. Până acum, nu a fost oferit un răspuns clar.
Vulnerabilitate înainte de liberalizare totală
România intră în 2025 cu un sistem energetic cu producție scăzută, importuri crescute, regenerabile instabile, investiții blocate, furnizori uniformizați.
Piața se liberalizează, protecția consumatorilor este undeva la orizont, iar presiunea pe gospodării și întreprinderi va fi semnificativă.
Fără măsuri urgente și strategii de reformă coerente, liberalizarea din 2025 riscă să se transforme într-o criză predictibilă – cu facturi mai mari, insecuritate energetică și creșterea inegalității de acces la un serviciu de bază: electricitatea.
