Pe 1 aprilie, cineva îți spune că ești adoptat, că ți-a căzut internetul sau că ai câștigat la loto. Râzi, plângi, înjuri printre dinți și treci peste.
La alegeri, cineva îți spune că “va face reformă”, că “se taie pensiile speciale” și că “gata, de-acum chiar ne pasă”. Și tu, cu o speranță în privire și o durere în șale, pui ștampila.
Diferența?
De 1 aprilie rămâi cu o glumă proastă.
După alegeri, rămâi cu gluma ca politică de stat.
Promisiunile se evaporă mai repede decât salariul tău minim în zi de Black Friday, în timp ce băieții deștepți își cumpără insule, avioane și posturi în consilii de administrație. Cu experiență? Nu. Cu pile. Cu loialitate față de partid și față de șefu’.
Spitalele se închid, autostrăzile rămân desenate, iar tu înveți că “digitalizare” înseamnă să trimiți un PDF pe WhatsApp. În schimb, ai parte de conferințe de presă, panglici tăiate festiv și declarații care încep cu “dragi români”.
Și dacă îndrăznești să întrebi ceva, ți se spune că e vina ta. Că “n-ai votat cum trebuie”. Că “n-ai avut opțiuni mai bune”. Că “așa e democrația”.
Da, așa e.
O glumă.
Doar că e scrisă pe pielea ta, pe nervii tăi și pe viitorul copiilor tăi.
Și se joacă o dată la patru ani, cu reluări zilnice la știri.
Nota bene: ilustrația a fost preluată de pe rețele sociale. Nu suntem atât de deștepți încât să ne fi gândit la asta.
