În contextul recentelor discuții privind transparența acțiunilor poliției, Emil Păscuț, președintele de onoare al sindicatului „Diamantul”, a atras atenția pe rețelele sociale asupra unor aspecte controversate din legislația care reglementează legitmările și controalele vehiculelor. Potrivit Art. 34 alin. 2 din Legea nr. 218/2002, polițistul este obligat să comunice verbal persoanei controlate motivul real al legitmării.
Păscuț expune o situație în care ordine interne conduc la creșterea artificială a numărului de controale raportate, fără a exista justificări legale clare.
Pe 28 ianuarie 2025, Sindicatul Sidepol și, ulterior, publicația Fanatik, au făcut publice o serie de mesaje transmise de un șef ierarhic din IPJ Timiș prin intermediul aplicației WhatsApp. Mesajele transmise prin WhatsApp impun obligația de a legitima în mod arbitrar cetățeni, de a verifica vehicule și de a controla ocupanții acestora, fără a exista motive legale care să justifice aceste acțiuni.
Ordine abuzive pentru „performanță”?
Conținutul mesajelor arată că polițiștilor de ordine publică, li se cere să acționeze pentru a atinge obiective statistice impuse arbitrar. Printre cerințele transmise prin WhatsApp se numără: legitimări arbitrare ale cetățenilor fără un motiv legal justificat; verificarea și controlul vehiculelor și al ocupanților acestora, fără bază legală; introducerea tuturor verificărilor în sistemul informatic al poliției (EDAC) pentru a crea impresia de activitate intensă; cereri către agenți pentru a raporta un număr crescut de sancțiuni și intervenții.
Aceste dispoziții încalcă prevederile Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, care stabilește clar condițiile în care un polițist poate legitima un cetățean sau poate efectua un control corporal, al bagajelor sau al vehiculului, afirmă Păscuț.
În ce condiții pot fi legitimați cetățenii
Articolul 34 din Legea nr. 218/2002 stabilește clar situațiile în care polițiștii pot legitima cetățenii. Printre acestea se numără:
- Suspiciunea rezonabilă că persoana a comis sau pregătește o infracțiune;
- Necesitatea stabilirii identității în cazul unui apel la poliție;
- Prezența într-un loc unde accesul este restricționat;
- Implicarea într-o procedură legală.
În cazul IPJ Timiș, legitimările par să exceadă cadrul legal.
De asemenea, Articolul 35 din aceeași lege limitează clar dreptul polițiștilor de a efectua controale corporale sau asupra vehiculelor doar în condiții bine definite, cum ar fi suspiciunea că persoana deține obiecte periculoase sau este implicată într-un caz penal. Ordinul transmis pe WhatsApp ignoră complet aceste prevederi.
Presiunea asupra polițiștilor de a „justifica” activitatea zilnică duce inevitabil la rapoartel de activitate ”umflate”. Un polițist care respectă legea, dar nu atinge „standardele de performanță” impuse, riscă sancțiuni disciplinare sau marginalizare profesională.
Criticile aduse de sindicate nu vizează distrugerea imaginii Poliției Române, ci apărarea statului de drept și protejarea polițiștilor onești care refuză să se transforme în simpli executanți ai unor ordine abuzive.
„Polițiștii sunt tentați să inducă în eroare cetățenii asupra motivelor reale ale controlului”, a scris Păscuț, subliniind riscul abuzurilor sub pretextul performanței instituționale.
Dezbaterea rămâne deschisă între necesitatea aplicării legii și protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
***
