Lecția de umanitate care nu trebuie uitată: Romanul a comemorat 85 de ani de la gestul eroic al Vioricăi Agarici
Iată că au trecut 85 de ani de la unul din evenimentele care au marcat istoria tristă a acestor meleaguri. 85 de ani de când în Gara Roman Viorica Agarici, președintă a Crucii Roșii, descendentă a unei familii boierești liberale și-a riscat viața, așezându-se în fața ”trenului morții”, plin de evrei, deportați din Iași și trimiși în lagărul de la Călărași.
Ea a cerut deschiderea vagoanelor de vite în care erau transportați evreii și acordarea de îngrijiri medicale și apă.
Întâmplarea cutremurătoare a avut loc pe 3 iulie 1941 în gara din Roman. Pentru curajul său, Viorica Agarici a fost declarată, post-mortem, de statul Israel, ”Drept între popoare”, iar la Muzeul Yad Vashem din Ierusalim a fost plantat un arbore în memoria sa pe ”Aleea celor Drepţi”, pentru gestul său eroic, de salvare a mii de evrei, urcaţi în zilele pogromului de la Iaşi în „trenurile morţii”, sub pretextul deportării spre lagărul de la Călăraşi.
În acea noapte de tristă amintire , a trecut prin gara din Roman unul dintre ”trenurile morţii”, pline cu femei, copii, bărbaţi, toţi evrei, închişi de zile întregi în vagoane de transportat vite, fără apă şi mâncare, trăind în propriile fecale.
Viorica Agarici şi surorile din subordinea ei au cerut soldaţilor germani să deschidă vagoanele pentru a putea acorda primul ajutor evreilor închişi.
Şi-a riscat apoi viaţa, aşezându-se în faţa trenului şi determinându-i pe soldaţi să deschidă uşile vagoanelor, reuşind, astfel, să acorde îngrijiri oamenilor care se zbăteau între viaţă şi moarte.
Două “trenuri ale morţii”, în care au fost îmbarcaţi evrei şi-au început drumul dureros spre Muntenia, în 30 iunie 1941, străbătând mai multe gări din Moldova. Condiţiile în care s-a făcut transportul sunt greu de descris: erau închise ermetic şi păzite de trupe germane S.S.
Nimeni nu avea voie să se apropie de trenuri atunci când ajungeau în gări, să le dea apă sau să le deschidă pentru a lua aer.
Din cauza mirosurilor cadavrelor şi a mizeriei rezultate ca urmare a condiţiilor inumane la care au fost supuşi, aproximativ 2.700 de evrei au murit de sufocare sau de sete, iar alţii şi-au pierdut minţile. O parte dintre ei au fost salvaţi în gara Roman prin intervenţia energică a preşedintei Crucii Roşii din Roman, Viorica Agarici.
Descendentă a familiei de boieri liberali
Viorica Agarici,născută Văsescu la 24 februarie 1886, la Bucureşti, a încetat din viaţă pe 18 februarie 1979.
A fost o activistă pe tărâm social, feministă, filantrop, descendentă a familiei de boieri patrioţi liberali Văsescu şi a îndeplinit funcţia de preşedintă a filialei locale a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din oraşul Roman în timpul celui de-al doilea război mondial.
Comemorare în Gara Roman
În cursul zilei de 3 iulie 2026, ca în fiecare an, a fost marcat gestul eroic al Vioricăi Agarici, în fața bustului eroinei, sculptat în 2005 de către Florin Zaharescu. La ceremonia desfășurată în această zi toridă de iulie, a fost prezent și primarul liberal, Dan Laurențiu Leoreanu, pe lângă un grup de membri ai Crucii Roșii și reprezentanți ai comunității evreiești și armenești din Roman.
„Am fost astăzi în Gara Roman, un loc care, în urmă cu exact 85 de ani, a devenit granița dintre viață și moarte, dar și scena unui act de curaj aproape supraomenesc”, a declarat primarul Laurențiu-Dan Leoreanu.
Edilul a evidențiat faptul că gestul Vioricăi Agarici reprezintă una dintre cele mai puternice dovezi ale solidarității și umanității în fața barbariei.
„O femeie care nu s-a așezat doar fizic în calea unui Tren al Morții, ci s-a ridicat și împotriva urii, a unei ideologii criminale și a celor care susțineau activ exterminarea semenilor lor.
Într-o perioadă în care o gândire de neconceput promova execuția, ura și moartea pentru oameni vinovați doar pentru faptul că erau diferiți de călăii lor, ea a ales să nu tacă”, a afirmat primarul municipiului Roman.
În mesajul său, Laurențiu-Dan Leoreanu a arătat că exemplul Vioricăi Agarici trebuie să rămână un reper moral și istoric pentru societatea contemporană.
„Evenimentul din Gara Roman trebuie să fie scris cu litere mari în toate cărțile de istorie și predat în fiecare școală. Noile generații au datoria să învețe că răul absolut poate fi oprit doar prin bine, nu prin tăcere, și prin fapte ferme, nu prin absență sau nepăsare”, a transmis edilul Romanului.
La final, edilul a reiterat necesitatea păstrării memoriei istorice și a combaterii oricăror forme de intoleranță și extremism.
„Lecția de la Roman este una eternă: astfel de vremuri întunecate nu trebuie să se mai repete niciodată. Ne asumăm trecutul, învățăm din el și protejăm, în fiecare zi, umanitatea din noi.”
Municipiul Roman își exprimă recunoștința și respectul profund față de memoria Vioricăi Agarici,declarată post mortem ”Cetățean de Onoare” al Romanului, pentru exemplul de curaj, demnitate și umanitate.
