Statisticile arată că localitatea Ceahlău, implicit stațiunea Durău, se află în topul preferințelor turiștilor
Muntele Ceahlău este cel mai renumit și mai impresionant masiv din Moldova, fiind unul dintre puținele complexe carpatine care mai păstrează încă eșantioane nealterate ale naturii.
Masivul Ceahlău este constituit dintr-un sistem de culmi dispuse radial, având altitudini ce variază între 1.000 – 1.300 m și care converg către cele două puncte mai înalte: Vârful Ocolașul Mare – 1907 m și Vârful Toaca – 1904 m. Indiferent de anotimp, masivul Ceahlău este luat cu asalt de turiști. Grupuri de tineri, elevi în tabere școlare, pensionari, montaniarzi, toți sunt impresionați de frumusețea muntelui și a Parcului Național Ceahlău.
Acesta se află la 35 km de Piatra Neamț, fiind supranumit și Străjerul Moldovei. Nu este foarte înalt, puțin peste 1.900 metri, însă este impresionant prin legendă și peisaje. Frumusețea muntelui, bogăția florei și faunei, aerul mitic ce-l înconjoară fac din bătrânul Ceahlău unul dintre cei mai cunoscuți și vizitați munți.
Pe Ceahlău nu se poate urca decât cu pasul, deci nu există trasee rutiere până în vârf, nici teleferic sau telecabină. Trebuie sa fiți echipați corespunzător. Vremea este schimbătoare, sunt zile perfecte, cer senin cu vizibilitate pe sute de kilometri în jur și alte zile cu ceață că nu vezi la doi pași.
Un mare și impresionant muzeu în aer liber
Ceahlăul, muntele care farmecă cel mai puternic privirea și înaripează în cea mai mare măsură dintre toți munții României, imaginația drumeților se înalță ca o măreață cupolă a Carpaților de răsărit și întregului pământ moldav pe meleagurile Neamțului.
Este un mare și impresionant muzeu în aer liber, cu expunate unice care poartă cu ele povestea de viață, sub formă de legendă ori simplu toponim, Dochia, Panaghia, Toaca, Dorobanțul, Călugării, Piatra Lăcrămată, Polițele cu Crini, Turnurile lui Butu și Ana sau Detunatele. Este o uriașă insulă de floră și faună dezvoltată prin milenii de evoluție geologică.
Neamț: singurul Consiliu Județean din țară cu parc național
Masivul Ceahlău adăpostește mai multe arii protejate. Cea mai cunoscută este Parcul Național Ceahlău, aflat în administrarea Consiliului Județean Neamț. Vicepreședintele Mihaela Ișciuc declara recent că ”Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor a asemnat un act adițional prin care Consiliul Județean Neamț primește în administrare pentru încă 10 ani Parcul Național Ceahlău. Consiliul Județean rămâne singura instituție de interes județean din România care administrează un parc național”.
Masivul Ceahlău este unul dintre reperele munților Carpați, o destinație de referință atât prin patrimoniul natural de excepție cât și prin impresionanta sa zestre culturală.
Dar despre importanța parcului și a masivului Ceahlău ne spune profesorul Ion Pârvulescu: ”Parcul care se suprapune peste masivul Ceahlău, masiv emblematic al Moldovei, munte emblematic al Moldovei, munte care apare ca o fortăreață. Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae, îl asemuia Olimpului. Este un munte special, care datorită măreției sale, aspectului, bogăției de floră și faună, a fost declarat arie naturală protejată. Dominante sunt habitatele de pădure. Obcinele sau Munceii Ceahlăului sunt acoperite cu pădure. Pădurea ca ecosistem în Ceahlău urcă de la 900 de metri până la aproape 1.700 de metri la baza abrupturilor”.
Polița cu crini: o comoară ascunsă în munte
În ceea ce privește comorile ascunse ale Parcului Național Ceahlău, biologul Liviu Muscalu dezvăluie: ”prima dată ca arie protejată în Ceahlău a fost declarată în 1941 rezervația naturală Polița cu Crini. Crinii ăștia sunt niște conifere, laricele, care e singurul conifer de la noi, care toamna se îngălbenește și pierde toate acele. Acești larici sunt împrăștiați pe etaje de stâncă, mai ales în partea asta Fundului Ghedeonului. Populația de larice din Ceahlău este una foarte veche, și naturală, și destul de izolată față de alte populații din România, cum este cea din Bucegi.
În anul 1955 a fost înființat Parcul Național Ceahlău și în prezent are o suprafață de peste 7.700 de hectare. E un parc național mic la suprafața asta. Pe teritoriul muntelui Ceahlău se mai găsesc niște rezervații naturale: Ocolașul Mare, Avenul Mare, Toaca, Gardul Stănilelor și Secu. Și în 2011, Ceahlău a fost inclus și în rețeaua europeană Natura 2000 de Arii Protejate, adică atâta cât e parcul, aceeași suprafață este și zona specială de conservare pentru habitate, caracteristice munților Carpații”.
Printre cele mai vizitate obiective se numără: Cascada Duruitoarea, Vârful Toaca, Stânca Panaghia, Cușma Dorobanțului, Ocolașul Mare sau Mic.
Cum să aperi mii de hectare în douăzeci de oameni
Fluxul de turiști a crescut foarte mult în ultimii ani, au apărut și probleme, iar despre acestea ne spune directorul parcului, Cătălin Gavrilescu.”Căutăm să ne ocupăm cu oamenii care îi avem, cu rangerii parcului, să ne ocupăm pentru protecția și conservarea naturii, dar și în educarea și conștientizarea turiștilor care ne vizitează.
Accesul în parc se permite numai după achitarea taxei de vizitare şi numai pe traseele marcate. Camparea se face numai în locurile destinate acestui scop; în situaţii de urgenţă este permisă înnoptarea în bivuac.
Accesul în parc cu câini se face doar cu condiţia ca aceştia să fie ţinuţi în lesă. Accesul în Rezervaţiile Ştiinţifice Ocolaşul Mare şi Poliţa cu Crini se face doar cu acordul scris al administratorului şi, după caz, cu însoţitor din partea administraţiei parcului.
Este interzisă deranjarea, colectarea şi distrugerea exemplarelor de floră şi faună, distrugerea şi deteriorarea panourilor indicatoare, a semnelor de marcaj, refugii, stâlpi, bariere.
Și abandonarea deşeurilor sub orice formă este strict interzisă, la fel aprinderea focului, accesul motorizat cu ATV, enduro sau 4×4). Colectarea fructelor de pădure, ciupercilor sau plantelor medicinale se face cu acordul scris al administratorului, şi doar din zona de conservare durabilă”.
Parcul Național Ceahlău – 8 trasee omologate
Traseul nr. 3: Cabana Izvorul Muntelui – Poiana Maicilor – Platoul Ocolasului Mic – Cabana Dochia
Traseul nr. 8: Cabana Fântânele – Poiana Nicanului – Poiana Viezuri
Salvamont, pe mulți a salvat!
Traseele turistice sunt întreținute și supravegheate de Serviciul Județean Salvamont Neamt, care intervine în situații de urgență, fiind singurul serviciu care are atribuții pentru a acorda primul ajutor în caz de accident montan.
Uneori, salvatorii montani au parte de misiuni în care viața le este pusă în pericol de inconștiența și ”lipsa simțului de conservare” al unor turiști. De nenumărate ori, salvamontiștii au atras atenția asupra legilor scrise și nescrise ale muntelui.
Iar, după o intervenție dificilă, Raul Papalicef, șefull Serviciului Salvamont Neamț a spus: ”Persoană de sex feminin cu traumatism de membru inferior, din Cluj, atac de panică. Echipa de intervenție 1 o găsește în zona La Morminte, singură.
De ce singură, când făcea parte dintr-un grup? Fiindcă înaintea producerii accidentului a rămas în urmă și nimeni din grup nu s-a gândit s-o aștepte. O greșeală impardonabilă, care precede în multe cazuri un accident cu urmări grave, fiindcă starea fizică a victimei, dar și psihică este oricum alterată de primele semne ale epuizării. Aceasta se trezește, deodată, singură în imensitatea indiferentă, iar frumusețea incomensurabilă a munților se transformă, odată cu venirea serii, într-un coșmar de unde te pândesc toate relele.
Lipsa experienței, conștientizarea faptului că nu ești echipat și pregătit pentru asemenea provocare lasă loc, încet dar sigur, panicii, dușmanul cel mai de temut în situații de criză. Panica îți anuleaza instinctul de conservare, îți întunecă judecata și te face să iei deciziile cele mai periculoase și să acționezi fără discernământ. De aici și până la producerea inevitabilului este doar o chestiune de timp”.
Mulți turiști consideră că o plimbare pe Ceahlău este ca una pe faleza de la Constanța, nu i-au în calcul pericolele, riscurile și consideră că este simplu și sigur. Dar când ”iei muntele în piept”, te prinde noaptea, rămâi singur, fără echipament adecvat sezonului, în șlapi sau adidas de fitness, ajungi să speri la o minune după un apel la 112, dacă mai ai bateriei la telefon!
Ceahlăul, în topul preferințelor turiștilor. Piatra Neamț vine după.
Lumea stă la ”3 stele”
Localitatea Ceahlău, aflată la poalele masivului Ceahlău care include și stațiunea Durău a fost cea mai vizitate localitate din județul Neamț, în ultimele luni.
Și asta o demonstrează statisticile Direcției Județene de Statistică Neamț care spun că: ”În luna februarie 2025, turiştii din judeţul Neamţ au ales cazarea, în principal, în hoteluri și hoteluri apartament (într-un procent de 38,2% din numărul sosirilor turiștilor pe total judeţ), în pensiuni agroturistice (într-un procent de 31,3% din numărul sosirilor turiștilor pe total judeţ), apoi în apartamente și camere de închiriat (într-un procent de 9,9% din numărul sosirilor turiștilor pe total judeţ).
Din punct de vedere al categoriei de clasificare remarcăm că, într-un procent de 67,1%, turiştii care au vizitat judeţul Neamţ în luna februarie 2025, au preferat cazarea în unităţile din categoria 3 stele urmat de 26,2% dintre turiști în unitățile de 4 stele.
Localitatea cea mai vizitată de turişti, în luna februarie 2025, a fost Ceahlău cu 4420 turiști (29,3% din numărul total al sosirilor turiştilor ).
Pe locul al doilea se află localitatea Piatra Neamț cu 3794 turiști (25,2% din numărul total al sosirilor turiştilor), pe locul al treilea localitatea Alexandru cel Bun cu 1589 turiști (10,5% din numărul total al sosirilor turiştilor), pe locul al patrulea localitatea Roman cu 1311 turiști (8,7% din numărul total al sosirilor turiştilor), urmează, pe locul al cincilea, localitatea Târgu Neamț cu 921 turiști (6,1% din numărul total al sosirilor turiştilor) și localitatea Bicaz cu 471 turiști (3,1% din numărul total al sosirilor turiştilor) pe locul al șaselea.
Durata medie a şederii, în perioada analizată, pe total turişti a fost de 1,6 zile/turist, la turiştii români de 1,6 zile/turist, iar la turiştii străini a fost de 2,0 zile/turist”, arată ultimul raport al Direcției Județene de Statistică Neamț. Tot statisticile arată același clasament și la sfârșitul anului 2024.
Muntele de legendă și spiritualitate
Muntele Ceahlău este unic în spaţiul românesc care are hram şi o sărbătoare a sa, dar, mai mult decât toate, are nenumărate legende şi poveşti, chiar şi unul dintre miturile fundamentale ale poporului român: „Dochia şi Traian”, mitul etnogenezei, cel atât de frumos versificat de Gheorghe Asachi. Are legende pe care le-a cunoscut Alecu Russo – „Piatra Corbiţei” și „Piatra Teiului” sau Gheorghe Asachi – „Legenda Serafimei”, „Dochia şi Traian”; Mihai Eminescu – „Turnul lui Budu”, Calistrat Hogaş – „Legenda Panaghiei” şi multe altele, ştiute de Mihail Sadoveanu, Constantin Matasă, Ioan Găvănescul, în antologiile Administrației Parcului Național Ceahlău existând 49 de legende şi poveşti ale muntelui Ceahlău.
Capre negre și saxifraga fotografiate de Sam Sara , FB
O lume populată cu fiinţe fantastice sau reale şi personaje istorice vă este dezvăluită, exprimând creativitatea, măsura şi bunul gust al munteanului de la poale de Ceahlău de la care a aflat Vasile Alecsandri frumoasele balade ale „Mioriţei”, „Şalgăi”, „Miului” sau „Hoţul şi domniţa” şi „Biserica rispită”. Nu lipsesc din poveştile lor urieşii, căpcăunii, dracii, zânele, Noureanu, Sfarmă-Piatră, Strâmbă-Lemne, Dumnezeu şi Sfântu’ Petru, vrăjitoare, călugări, boieri, ţărani, haiduci, dar şi Alexandru cel Bun, Dragoş-Vodă sau Ştefan cel Mare şi Vasile Lupu.
Muntele Ceahlău este un loc în care arborii de 500 de ani au fost martor tăcuți ai trecerii timpului și care au păstrat în inelele lor poveștile despre vânt, soare, foc și oameni.
