Proiectul TATAIA demonstrează că istoria este vie și se află în apropierea oricui vrea să o descopere. Totul a început de la o temă dată de profesorul de istorie Dorina Luminița Drexler și s-a finalizat cu o peliculă cinematografică: TATAIA.
Viața și personalitatea scriitorului Calistrat Hogaș – la un întins de mână digital. Fostul director al liceului Petru Rareș, liceu la care învață elevii astăzi, protagoniști ai filmului despre un dascăl de marcă. Și demonstrația că se poate!
TATAIA este un proiect care aduce exaltare, ”pentru că de mulți ani n-am mai auzit ca liceenii să participe cu drag și mai ales cu exuberanța vârstei la un astfel de proiect, un proiect mare, un film la care au participat foarte mulți oameni. Un proiect care face parte, de fapt, dintr-o trilogie.
Trilogia este inspirată de cei trei directori ale căror nume sunt inscripționate pe monumentul de la intrarea în liceu: Ioan Negri, Calistrat Hogaș și Mihai Stamatin.
După aproape 40 de ani petrecuți la catedra de Istorie, profesoara Drexler a pornit într-o adevărată aventură cinematografică alături de elevii săi.
De la temă, la producție cinematografică
La început a fost o temă la ora de Istorie…”Le-am dat ca temă elevilor mei, să citească lucrarea TATAIA a Sidoniei Hogaș, și pornind de la ea să încercăm să realizăm scenariu de film.
L-au realizat ei, după care a intrat pe mâna lui Andrei Merchea, o mână profesionistă și un om extraordinar de talentat și generos. A fost rescris scenariul și apoi, cu ajutorul lui Adrian Ciupercă, și nu mai spun de montaj, care mi se pare un geniu, al lui Iulian Chiuariu, scenariul a devenit realitate.
Nu am fi putut realiza nimic dacă n-am fi avut sprijinul financiar al Consiliului Local Piatra Neamț, obținut de către direcțiunea colegiului și sprijinul financiar al Asociației Alumni.
Elevii s-au adus unii pe alții
Ei au spus, știu un băiețel la clasa a V-a care seamănă cu poza lui Hogaș din tinerețe. Am obținut acordul părinților. La mine în clasă era un alt băiat care semăna cu poza lui Calistrat Hogaș din anii de liceu. L-au convins, era mai timid, nu îndrăznea să apară în film, l-au convins ei că ar trebui să vină. Și, practic, fiecare care avea un talent a fost adus de cineva și s-a întregit echipa.
Foarte mulți au fost la machiaj, la costume, au sprijinit logistic sau au adus telefoane de epocă, ce am găsit și noi. Unii au adus costume, unii au pieptănat, au machiat, au aranjat, să arate cât de cât a secol XIX, dar nu a fost un film de reconstituire istorică. Am vrut să arătăm, cumva, actualitatea lui Calistrat Hogaș și a problemelor cu care s-a confruntat școala românească și în secolul XIX, și din păcate, și în secolul XXI”.
Astăzi, director al Teatrului Tineretului din Piatra Neamț, Andrei Merchea, a vorbit la superlativ despre micii actori. ”Cred că una dintre cheile de boltă ale discursurilor sale este ”Viața este frumoasă pentru că e plină de necunoscut și primejdioasă”. Acești oameni, că e un pic greu să spun copii, pentru că la capacitatea lor de a trece de la o asimilare de informații, la o cunoaștere organică a lucrurilor pe care le-au lucrat împreună, au depășit etapa de pur și simplu de novici în această călătorie. Și nu întâmplător îi spun călătorie, pentru că vorbim despre un exponent al literaturii de călătorie portretizat cinematografic, poate, pentru prima dată, cum îi șade mai bine, printr-o călătorie”.
Mihai Stamatin, cel care a condus liceul în vreme de război
TATAIA este un proiect care vrea să aducă la lumină modelele umane, ”pentru că Hogaș a fost primul director al acestui colegiu, a fost profesorul de discipline umaniste, a fost omul politic liberal, a fost scriitorul Calistrat Hogaș și mi se pare nedrept că a fost scos din programa școlară. Și ne-am propus pentru anul viitor, când monumentul celor trei directori fondatori din fața liceului împlinește 100 de ani la dezvelire, tot cu ajutorul lui Andrei Merchea, să realizăm un film și despre al treilea director, Mihai Stamatin, care a condus liceul în vreme de război, care a fost conducătorul Legiunii Cercetașilor în perioada de refugiu, și să avem un fel de galerie a marilor noștri directori, transpusă în mijloacele care ajung mai repede la sufletul generației digitale”.
”Istoria poate fi învățată, poate fi studiată, poate fi percepută și altfel!”
Profesorul Dorina Luminița Drexler consideră că statuile nu emoționează neapărat sau basoreliefurile, dar a vedea și latura umană a unei personalități despre care înveți la școală, este mult mai interesant și mai educativ decât orice prelegere care durează o oră. Iar asta a fost demonstrat de trăirile și reacțiile liceenilor care au participat la proiect, iar distribuția și lista ”personalului” tehnic este impresionantă.
De ce Calistrat Hogas?
La această întrebare a răspuns Iustina Iordăchescu, clasa a XI-a E. ”Calistrat Hogas pentru că prilejul realizării acestui film a fost aniversarea de 155 de ani a Colegiului Național Petru Rares. Calistrat Hogas a fost primul director al liceului nostru în vremea ce era Gimnaziul de băieți din Piatra și cu 5 ani în urmă se realizase și un film după Ion Negre. O persoană importantă pentru oraș și care a lăsat o urmă asupra conștiinței locale”
”Cred că toată lumea are undeva în jurul lui un fel de Tataia. Un profesor care l-a îndrumat și care l-a inspirat. Un părinte, un bunic care a stat și te-a crescut într-un anumit fel sau cu totul pe tine ca persoană. Ce mai dificil a fost statul în picioare. Statul în picioare a fost cel mai greu lucru. În fiecare zi am avut 12 ore de stat și mers, și în energia momentului când ești plin de adrenalină nu-ți dai seama, dar când ajungi acasă atunci conștientizezi că ai avut o zi plină și mai urmează încă una. Dar uiți, când te gândești la ce filmări ai de făcut mâine nu te mai gândești ce adidași îți iei în picioare”, a spus Ania Mihăilă, clasa a XI-a E.
Ziua când am murit
Atmosferă tinerească, veselie, momente de neuitat, dar s-a și plâns.
”Cel mai emoționant moment a fost când am avut de filmat moartea lui Calistat Hogaș. Țin minte că eram la casa bunicii Anei și pregăteam această scenă, și era Andrei Merchea care toată ziua aia el a încercat să ne ajute, dar a spus atunci stop, faceți-vă voi treburile, eu trebuie să intru în personaj. Era un moment greu, trebuia să joace moartea și a fost un moment când da, toți am plâns, mai ales cum Andrei a jucat. Cum joacă un actor! Ne-a impresionat când a început să plângă pe bune”, Angelo Cosma, clasa a XI a A.
Colegiul Național ”Petru Rareș” Piatra Neamț se află în topul educației nemțene, iar proiectele ambițioase nu lipsesc din activitatea elevilor și cadrelor didactice.
”Este vorba despre un proiect foarte important al nostru, care a venit la sugestia doamnei profesor dr. Dorina Luminița Drexter, este vorba de a încerca să omagiem directorii școlii, directori care s-au remarcat de-a lungul timpului lăsând o moștenire foarte importantă întregii școli și comunității de care aparținem, de a ecraniza cumva și a duce la cunoștința publicului, a tinerilor, modul în care erau vremurile cândva și cum se desfășura școala, cum se desfășurau programele școlare în perioada respectivă. Astfel am ajuns la ecranizarea acestei lucrări scrisă de fiica lui Calistrat Hogas, anume TATAIA”, a explicat Grigoruță Oniciuc, directorul Colegiul Național ”Petru Rareș” Piatra Neamț.
Calistrat Hogaș (1847-1917)
Calistrat Hogas, născut pe 19 aprilie 1847 și decedat pe 28 august 1917, a fost prozator. S-a născut la Tecuci, în familia preotului Gheorghe Dimitriu. A fost înscris la școala publică, sub patronimicul Hogaș din initiativa învățătorului, Hogaș fiind porecla bunicului dinspre tată.
În perioada 1860 – 1869, a urmat Academia Mihăileană, în generatia lui A.D. Xenopol, Al. Lambrior, Vasile Conta, Gheorghe Panu și alții de care l-au legat prietenii durabile. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de filosofie și litere din Iași, „branșa literară”. După absolvire, în urma unui concurs, a fost numit profesor de „partea literară” la gimnaziul comunal din Piatra Neamț și la foarte scurt timp a fost numit director.
S-a casatorit pe 17 ianuarie 1871 cu fiica preotului Costache Gheorghiu din Piatra Neamț, Elena, căreia scriitorul i se adresa cu apelativul „Elencu”. Un conflict de proporții cu autoritățile locale care patronau gimnaziul l-au determinat să se mute în 1878, pentru doi ani, la gimnaziul din Tecuci și un an la Școala normală „Vasile Lupu” din Iași. A revenit în 1881 ca director și profesor la Piatra Neamț și a devenit un apropiat al lui I.L. Caragiale, aflat în perioada octombrie 1881 – martie 1882 în judetul Neamț, ca revizor școlar. Un alt conflict cu autoritățile locale, în 1886, l-au îndemnat să se transfere, ca profesor și director, la gimnaziul din Alexandria, refuzând oferta de a se stabili la București. La 31 ianuarie 1882 s-a născut cel de-al șaptelea copil, Sidonia. Profesorul C. Hogaș s-a apropiat de casă, stabilindu-se la Roman în 1891, unde s-a mutat și Sidonia. In Roman, Calistrat Hogas locuiește într-o vilă aflată în apropierea Liceului Roman-Voda.
În anul 1891, însuşi regele Carol I îi recunoaşte lui Hogaş realizările extraordinare din domeniul educației, conferindu-i profesorului Medalia „Răsplata muncii pentru învățământ”, clasa I. In 1899, întreaga familie, cu excepția fiului Aetiu, care studia la București, s-a mutat la Iași. În 1915, scriitorul se mută la Piatra Neamț unde locuiau deja soția și fiica Cecilia.Lunga activitate didactică i se va reflecta în opera literară, multe din scrierile sale adresându-se tinerilor. În anul 1912, după pensionare, este publicată pentru prima dată cea mai cunoscută creație a sa, „Pe drumuri de munte”. Pe 28 august 1917, Calistrat Hogas se stinge din viață la Roman, iar pe 8 octombrie, este reînhumat la Piatra Neamț, în cimitirul Eternitatea.
”Nu ştiu cum vor fi alţii, cât despre mine, ştiu atâta că pierd măsura timpului de îndată ce rămân pe voia slobodă a pornirilor mele de sălbatic, când adică, biruit de dragostea neînfrânată a singurătăţii, îmi şterg urma dintre oameni şi mă mistui sub îmboldirile ei, în necunoscutul larg al naturii, ca o frunză mânată de nestatornicia vânturilor.” – Calistrat Hogaş
