Costume de epocă, muzică, teatru și povești de altădată la Castelul Sturdza
Unul dintre cele mai frecventate monumente arhitectonice din zonă, Castelul Sturdza de la Miclăușeni, organizează la sfârșitul acestei săptămâni cea de a XI-a ediție a Festivalului ”Călătorie la 1900”, în zilele de 5 și 6 septembrie.
Tema din acest an a evenimentului are, ca de obicei, un titlu generos: ”Elite la răscruce de epoci”. Așa cum se știe, după o restaurare realizată prin fonduri PNRR, în valoare de 18.056.433 lei, anul acesta conacul găzduiește ”Călătoria de la 1900”, în condițiile în care lucrările de restaurare au fost recent finalizate.
Contactat telefonic, de către redactorul cotidianului ”Monitorul de Roman”, administratorul monumentului, Sebastian Marcoci, în calitate de amfitrion, ne-a dezvăluit câteva din activitățile ce se vor desfășura anul acesta.
Programul de anul acesta va începe sâmbătă, 5 septembrie, la ora 11, cu un cuvânt de bun venit, adresat de Ștefania Mihăilescu.
La ora 12,10 tenorul Silviu Stratulat și pianista Ina Cristea vor interpreta compoziții muzicale de la 1900. Unul dintre cele mai așteptate momente este cel de la ora 12,20, când academicianul Georgeta Filitti se va afla în dialog cu Maximilian Caradja și vor vorbi despre destinele excepționale ale lui Matei Ghica Cantacuzino și a Ecaterinei Caraja, sora sa. Urmează apoi în program un recital al mezzosopranei Ionela Mardare Mirică, acompaniată de pianista Ina Cristeam care vor interpreta lieduri și romanțe îndrăgite. La ora 14,20 trupa ieșeană ”Funny Art” va interpreta anul acesta ”Chirița…pe alese”, momente și scene adaptate după Vasile Alecsandri.
La ora 15,00 vizitaorii sunt invitați la promenadă cu membrii ”Clubului de percuție”a profesorului Mihai Cârligeanu din Roman. La 15,30 va avea loc Parada costumelor de epocă. Urmează apoi la ora 15,40 o demostrație de echitație susținută de Anca Roman Popovici și Clubul Sportiv Ecvestru ”Sharif” iar la 16,30 ”Sunetul curților regale”, în interpretarea cvartetului de gorniști ”Velvet brass” Iași. La ora 17,00 în program urmează o prezentare a compozitorului Sergiu Celibidache, realizată de Ștejărel Olaru și Sandra Ecobescu, urmată imediat la orele 17,30 de un periplu muzical interbelic, interpretat de Maria Tovba, Andrei Yvan și Andrei Oloieri.
Conform programului, care se repetă și duminică 6 septembrie, în incinta Castelului Sturza se vor desfășura și alte activități: închiriere de costume de epocă(designer Anca Ciliac din Iași), workshop pe teme heraldice susținut de Asociația Istorică ”Crux et Corvus”, Hunedoara.
În aceeași incită va avea loc și un atelier de caligrafie, susținut de Gabriela Zamă&Otilia Hârțescu din Piatra Neamț. Cei interesați pot participa și la activitățile din ”Salonul de ceai”ținute de Mircea Pascovici, din Oradea. Se va putea vizita și expoziția de bijuterii ”A vintage collection” București, dar și o expoziție cu obiecte de epocă.
Istoria Castelului Sturza de la Miclăușeni
Conform unei postări pe pagina de socializare a Ancăi Tudorovici, din 29 august, se face o scurtă istorie a monumentului, care reproduce, în mare parte informații ce se regăsesc și pe pagina de internet a monumentului.
Astfel, este cunoscut faptul că acest Castel de la Miclăușeni are o istorie de peste 600 de ani, moșia Miclăușeni fiind oferită în jurul anului 1410 de domnitorul Alexandru cel Bun vornicului Miclăuș.
După mai multe moșteniri și transferuri, proprietatea a ajuns în 1591 la boierul Simion Stroici, care a construit primul conac.
Domeniul a trecut ulterior familiei Sturdza, iar în 1752 conacul a fost reconstruit, fiind urmat de ridicarea primei biserici în 1781–1782. Între 1821 și 1823, Dimitrie Sturdza a construit biserica actuală, iar fiul său, Alecu, a amenajat un parc englezesc de 42 ha și a adunat o importantă colecție de cărți și manuscrise rare. Între 1880 și 1904, Gheorghe Sturdza a construit castelul actual pe locul vechiului conac. În 1947, fiica sa, Ecaterina, a donat domeniul Episcopiei Romanului, care a înființat aici Mănăstirea Miclăușeni.
Castelul Miclăușeni avea inițial 47 de încăperi, multe decorate de Maria Ghika. Interiorul păstrează camere, saloane, mobilier și obiecte originale, precum și elemente ale blazonului familiei Sturdza.
Etajul cuprindea biblioteca, saloane de recepție, dormitoare și sufrageria cu acces la terasa spre parc. Castelul nu avea electricitate, fiind iluminat cu lumânări de seu.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, castelul a fost devastat, iar mare parte din valoroasa sa bibliotecă, de aproximativ 60.000 de volume, a fost distrusă. În 1953, mănăstirea a fost desființată, iar domeniul a trecut în proprietatea statului. Castelul a fost apoi folosit ca depozit militar și, ulterior, ca centru de plasament și școală specială. Din 2015, castelul, parcul și biserica sunt incluse în Lista Monumentelor Istorice.
Astăzi, din vechiul domeniu se mai păstrează 30 ha, iar castelul conservă multe elemente din interior si exterior. Pe proprietate se află și Casa Macrina, numită astfel în memoria Ecaterinei Sturdza, devenită spre sfârșitul vieții maica Macrina.
Membrii familiei Sturdza sunt înmormântați în pronaosul bisericii și în cimitirul familiei, unde se află în total 13 morminte.
