Patru runde de raportări în câteva săptămâni
Instituția Prefectului Neamț s-a trezit, în ultimele săptămâni, prinsă într-un adevărat maraton birocratic. Nu mai puțin de patru solicitări succesive au venit de la București, prin Direcția Generală pentru Relația cu Instituțiile Prefectului, fiecare cerând altceva despre posturile din administrația locală.
„Inițial ni s-a cerut numărul total de posturi finanțate din buget. A doua oară, defalcarea pe posturi ocupate și vacante. Apoi, datele fără aplicarea reducerii de 10% prevăzute de lege. În final, s-a cerut situația posturilor exceptate – cum sunt cele din școli, asistență socială sau anumite instituții de cultură, care nu figurează în statul de funcții al primăriilor”, a explicat prefectul de Neamț.
Premierul Bolojan: „A fost o eroare de analiză”
La București, premierul Ilie Bolojan a admis că primele analize au pornit de la date incomplete:
„Îmi place să cred că a fost o eroare de analiză și că nu au luat în calcul numărul de posturi efectiv ocupate. (…) Dacă am reduce efectiv cu 10% personalul, jumătate din administrațiile locale din România nu trebuie să facă reduceri, jumătate vor trebui să facă aceste reduceri.”
Cotroceni: un calcul pe colțul mesei
Discuțiile tensionate de marți, 2 septembrie, au dus la întrebarea directă a Președintelui Nicușor Dan căte premier:
– „Care este impactul bugetar dacă veți concedia 13 mii de funcționari din administrația publică locală?”
Premierul Ilie Bolojan a recunoscut:
– „Nu pot estima exact.”
În acel moment, președintele a luat o hârtie, a făcut un calcul rapid și a anunțat: 1,3 miliarde de lei. Ulterior, i-a cerut premierului „să fie mai flexibil cu reformele” și să nu mai aducă în discuție ideea de demisie „când miza este atât de mică”.
Dimensiunea reală a aparatului de stat:
1.306.839 angajați în sectorul bugetar la 31 decembrie 2024. Din aceștia, 385.022 lucrează în administrația publică.
Învățământul concentrează peste 377.000 de posturi, iar sănătatea peste 246.000.
Alte domenii majore: asistență socială (cca. 75.000), poliție națională (cca. 60.000), situații de urgență și jandarmerie (cca. 64.000), apărare (cca. 77.000), justiție (23.682).
Prefectura Neamț: „Datele au fost corecte”
În teritoriu, Prefectura Neamț a transmis că toate datele comunicate au fost corecte și conforme.
Prefectura a fost nevoită să refacă, de fiecare dată, centralizările trimise primăriilor, pentru a livra datele în noul format cerut la București. „Nu e vorba de date greșite. Tot ce am transmis a fost corect. Solicitările ulterioare au însemnat doar completări și detalii suplimentare, pentru ca premierul să aibă o imagine cât mai clară a posturilor bugetate”, a explicat prefectul Adrian Bourceanu.
Aceleași iterații s-au repetat în toate prefecturile din țară – 42 de instituții cu 1172 de angajați. Cam cât trei primării laolaltă, lucru care nu a împiedicat stahanovismul tăierilor de personal.
Corecția bugetară: între cifrele reci și realitatea din teritoriu
Povara corecției – 4% din PIB
Economiștii de la Romanian Economic Monitor, un grup de analiză din cadrul Universității Babeș-Bolyai, au calculat impactul primului pachet de măsuri fiscale, folosind datele Ministerului Finanțelor și ale Consiliului Fiscal.
Potrivit acestora, pachetul 1 va aduce la buget 41 de miliarde de lei: 11 miliarde în acest an, 30 de miliarde în 2026.
Dar aceasta este doar jumătate din corecția necesară. Pentru a acoperi întreaga ajustare de 4% din PIB, echivalentul a 80 de miliarde de lei la un PIB de 2.000 de miliarde în 2026, Guvernul va trebui să recurgă la: reduceri punctuale de cheltuieli, înghețarea cheltuielilor mari, mai ales cele cu salariile și sporurile bugetarilor, dar și cu asistența socială (în special pensii).
De la reduceri de personal la sprijin pentru multinaționale
Guvernul spune că „nu sunt bani” și de aceea trebuie reduse posturi din administrația locală. Totuși, pentru Schema de ajutor de stat instituită prin H.G. nr. 300/2024, există un buget generos: 2,25 miliarde de lei, adică aproximativ 450 de milioane de euro. Programul sprijină investițiile care depășesc 50 de milioane de lei, cu o contribuție publică de până la 45% din sumele puse de companiile private.
Pe hârtie, scopul este „dezvoltarea regională prin tehnologii noi și sustenabile”.
În practică, banii merg către linii de cablaje și vopsitorii, finanțând giganți precum Renault (unde acționar este, între alții, statul francez, Nissan sau fonduri ca Vanguard și BlackRock) ori Draxlmaier.
