Ce înseamnă pentru România?
Europa își ia măsuri. România, pe fază. La doar câteva săptămâni după ce Uniunea Europeană a lansat prima sa Strategie de Apărare și Pregătire a Populației, atenția se mută brusc și intens asupra Programului de Aprovizionare a Populației (PAP) – un plan care, deși se reînnoiește la fiecare patru ani, prinde acum o greutate total diferită. Contextul? Trei ani de război în Ucraina și un val de incertitudini care mătură continentul.
„Este o chestiune de urgență absolută”, avertizează Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene. Cu un ton ferm, ea vorbește despre nevoia ca toate țările UE să-și întărească pregătirea pe toate fronturile – civil, economic, instituțional.
Planul european nu propune neapărat trupe sau arme noi, dar vine cu un model inspirat de țările nordice, unde întreaga societate – de la cetățeni la firme și guverne – e parte dintr-un sistem național de reziliență.
Strategia Comisiei se bazează pe raportul fostului președinte finlandez Sauli Niinistö și propune o abordare integrată pentru pregătirea civilă în caz de război sau criză majoră.
Focuri reale, avertismente reale: Trageri în Poligonul de la Gâdinți
Pe plan local, lucrurile devin palpabile. Mai multe primării din județul Neamț, aflate în apropierea Poligonului militar Gâdinți, au publicat recent o informare oficială cu privire la o serie de exerciții de tragere cu muniție de război, care vor avea loc între orele 08:00 și 23:00, atât ziua cât și noaptea, în următoarele zile:
01.04, 02.04, 03.04, 04.04, 09.04, 16.04, 17.04, 23.04, 24.04 și 25.04.2025.
Populația este avertizată să evite zona în aceste intervale.
Primarul comunei Gâdinți, Constantin Dragoș – fost cadru militar – a explicat pentru Monitorul de Roman că informarea locuitorilor este o prioritate, tocmai pentru a preveni panicile inutile:
„Programul tragerilor este afișat la avizier și pe site-ul primăriei. La fel fac și colegii din Ion Creangă, Poienari și Roman. Localnicii sunt obișnuiți. Nu sunt mai multe trageri decât altădată. E un poligon zonal folosit și de Jandarmerie, ISU, Poliție. Sincer, nu am simțit o panică în rândul populației din cauza războiului din Ucraina. Au trecut trei ani. Lumea s-a adaptat. Sperăm să nu fie mai rău.”
Romanul își activează planurile de urgență
În Roman, lucrurile devin oficiale. La propunerea primarului Dan Laurențiu Leoreanu, fost șef al Comisiei de apărare și siguranță națională din Camera Deputaților, Consiliul Local a aprobat Planul de mobilizare a economiei și Programul de Aprovizionare a Populației cu produse raționalizate, în caz de mobilizare sau război.
Este un plan elaborat, procedural, dar vital, spun autoritățile, subliniind că nu trebuie să trezească panică. Documentul, valabil pentru perioada 2025–2028, este clasificat, dar structura principală este clară: asigurarea raționalizată a alimentelor și produselor de bază în cazul unei crize majore.
Potrivit Ordinului nr. 109/2003, aceste programe se fac din timp de pace, în colaborare cu structurile teritoriale pentru probleme speciale și vizează distribuirea controlată a resurselor – de la alimente la bunuri industriale esențiale.
72 de ore de autosuficiență – apelul Comisiei Europene
Comisia Europeană trage un semnal clar: fiecare cetățean ar trebui să aibă rezerve alimentare și de apă pentru 72 de ore, în caz de criză.
Un document obținut de Politico arată că această recomandare e parte din noua Strategie a Uniunii pentru Pregătire. Vicepreședinta Roxana Mînzatu a confirmat că primele 72 de ore sunt „cele mai critice” și că cetățenii trebuie să fie pregătiți, nu panicați.
„Europa nu-și mai permite să fie reactivă. Trebuie să anticipăm. Niciuna dintre marile crize recente nu a fost izolată sau de scurtă durată”, se subliniază în documentul UE.
Rezerve strategice europene și un nou centru de criză
În paralel, Comisia propune un plan amplu pentru consolidarea rezervelor strategice europene. În vizor sunt:
- resurse medicale esențiale,
- materii prime critice,
- echipamente energetice,
- și, eventual, alimente și apă.
Totul va fi gestionat printr-un mix de rezerve centralizate UE și contribuții naționale. Iar pentru a coordona mai eficient răspunsul în criză, se dorește înființarea unui nou centru de coordonare a crizelor, extins din actualul ERCC (Centrul european de coordonare a răspunsului la urgențe).
