Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești anulează hotărârea CCR invocând „ingerință în suveranitatea poporului”. Juriștii Răzvan Bobeanu și Ioan Chelaru denunță o eroare juridică gravă, un exces de putere și o încălcare a principiilor statului de drept.
Cum motivează judecătorul Alexandru Vasile anularea deciziei CCR
La o zi după decizia prin care a anulat Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024, judecătorul Alexandru Vasile și-a publicat motivarea. În documentul de 20 de pagini, magistratul susține că CCR și-a depășit atribuțiile, intervenind în procesul electoral fără sesizare oficială, fără probe concrete de fraudă și într-un mod care ar afecta „suveranitatea poporului”.
„Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit. f) din Constituţie, sesizându-se din oficiu, deşi art. 10 din Legea nr. 47/1992 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris şi motivat.”
Invocând Raportul Comisiei de la Veneția, magistratul susține că anularea alegerilor nu poate fi dispusă decât în circumstanțe excepționale și reglementate clar, pentru a nu submina încrederea publicului în procesul democratic.
„Hotărârea CCR încalcă principii fundamentale ale statului de drept, inclusiv dreptul de vot și suveranitatea populară, și produce efecte juridice grave prin suspendarea unui proces electoral validat anterior.”
Răzvan Bobeanu: „Decizia Curții de Apel Ploiești este o greșeală juridică flagrantă”
Avocatul Răzvan Bobeanu respinge categoric legalitatea deciziei judecătorului Alexandru Vasile și demontează punct cu punct premisa pe care aceasta se bazează:
„Curtea de Apel Ploiești a plecat de la premisa că hotărârea CCR este un act administrativ. Ori este total fals și nelegal în același timp. O sentință a Curții Constituționale nu poate avea calitatea de act administrativ.”
Bobeanu subliniază că CCR este singura autoritate care validează alegerile prezidențiale, conform Constituției:
„Hotărârea Curții Constituționale a României nu este un act administrativ, este o hotărâre judecătorească, care a avut deja efecte, iar alegerile din luna mai vor avea loc. Toate ordonanțele de urgență și hotărârile de guvern pentru organizarea scrutinului nu au fost contestate și produc efecte.”
Hotărârile CCR sunt definitive și obligatorii
„Deciziile Curții Constituționale au un caracter definitiv. În această situație, eu zic că lucrurile sunt extrem de clare și în ceea ce privește soluția pronunțată de către Curtea de Apel Ploiești.”
„Aceste două soluții – suspendarea și anularea hotărârii CCR – nu pot fi pronunțate decât în temeiul Legii Contenciosului Administrativ 554/2004. Însă ele vizează doar acte administrative. Or, hotărârea CCR are efectele unei decizii judecătorești.”
Recursul va corecta eroarea
„Ministerul Public a declarat deja recurs. Soluția Curții de Apel Ploiești va fi corectată, cel puțin în opinia mea. Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat deja pe o speță similară în ianuarie.”
Alegerile din mai sunt perfect legale și în desfășurare
„Curtea de Apel Ploiești nu a vizat și anularea celorlalte acte normative sau a legislației de organizare a acestui tur de alegeri prezidențiale. Actele normative sunt în vigoare. Procesul electoral nu are cum să fie suspendat de această decizie.”
Ioan Chelaru: „Aberație juridică. Un astfel de magistrat nu ar trebui să ocupe acea funcție”
Poziția și mai tranșantă vine din partea profesorului universitar Ioan Chelaru, doctor în drept și fost vicepreședinte al Senatului României. Acesta nu se ferește să denunțe dur decizia Curții de Apel:
„Trebuie să spun direct, franc și fără nicio rezervă că este o aberație juridică pronunțată de un om, despre care eu nu înțeleg de ce este în postura de magistrat. Hotărârile Curții Constituționale nu pot fi atacate de către nimeni pe cale juridică obișnuită.”
Chelaru merge mai departe, punând sub semnul întrebării discernământul magistratului:
„Sunt absolut convins de faptul că o asemenea hotărâre e dată de un om care are problemă din punct de vedere al discernământului. Ori a fost dată și cu intenția de a bulversa, eventual, societatea.”
Etică juridică, responsabilitate și încrederea în justiție
Profesorul Chelaru atrage atenția că astfel de decizii afectează grav credibilitatea magistraților și relația cu opinia publică:
„Din păcate trebuie să spun că asemenea soluții aberante fac rău magistraților, mai ales într-o perioadă în care acest corp profesional se află în mijlocul unor discuții despre pensii.”
„Organele de control – cum este CSM – nu judecă o hotărâre, ci magistratul, dacă se dovedește că a greșit.”
Ce ar învăța studenții din acest caz?
Întrebat cum ar explica această situație viitorilor juriști, profesorul Chelaru răspunde:
„Ca profesor universitar ar trebui să le explic studenților mei prevederile constituționale și cele de organizare a Curții Constituționale, posibilitatea și limitele hotărârii unui magistrat din instanțele comune. Ar fi foarte multe lucruri de spus, dar ar merita ținut în fața studenților și un curs de etică juridică, de principii juridice.”
Între competență, etică și suveranitate
Această criză juridică nu mai este doar o chestiune de drept, ci de funcționare corectă a statului democratic. Ea pune în lumină nu doar o dispută juridică între instanțe, ci o luptă pentru păstrarea încrederii publice în justiție și în principiile constituționale care guvernează suveranitatea poporului.
Într-un stat de drept, judecătorii nu pot inventa competențe pe care legea nu le conferă. Iar când o instanță ordinară anulează o hotărâre a Curții Constituționale, avem o problemă mai mare decât o simplă „opinie diferită”: avem un derapaj de sistem.
Totodată, este esențial de subliniat că și decizia CCR din 6 decembrie 2024, prin care s-au anulat alegerile prezidențiale, a provocat tulburări în plan public și instituțional, prin caracterul său excepțional și lipsa unei sesizări oficiale clare. Deși se încadrează în prerogativele Curții, această decizie a demonstrat cât de fragil este echilibrul între legalitate, legitimitate și încrederea cetățeanului în mecanismele democratice.
În absența unei transparențe absolute și a unei motivări care să lămurească neechivoc cauzele și temeiurile anulării alegerilor, chiar și o decizie legală poate produce rupturi în țesătura instituțională și poate deschide ușa acțiunilor hazardate – cum a fost cea de la Curtea de Apel Ploiești.
Adevărata lecție a acestui moment nu este despre o bătălie între instanțe, ci despre nevoia urgentă de consolidare a clarității juridice, a responsabilității magistratului și a eticii în actul de justiție. Pentru că, în final, democrația se apără nu doar cu legi, ci și cu discernământ.
Gianina BUFTEA
Flora ORDEAN
Camelia VARVARA
