Alegeri Prezidențiale 2025 – Vot cu frână trasă. Ce (nu) se întâmplă în județul Neamț?

Pe 4 mai, România s-a întors la urne pentru turul întâi al alegerilor prezidențiale. Dar entuziasmul e departe de ce sperau candidații. Până la ora 12:40, doar 23,57% dintre alegători, adică 4.238.959 de persoane, au ieșit din case să-și aleagă președintele. Restul, aproape trei sferturi din electorat, par să fi rămas în fotoliu – fie din dezinteres, fie din lipsă de opțiuni, fie dintr-o tăcere care spune mai mult decât orice slogan.

Țara se mișcă încet. Județele trag în direcții diferite.

Câteva județe par să se fi trezit mai devreme. În frunte, cu prezențe peste 20%, avem: Ilfov (23,63%), Argeș (21,77%), Constanța (20,56%), Dolj (20,11%), București (20,17%). Acolo, votul are încă puls, poate și pentru că bătăliile locale sunt mai personale, mai aprinse.

Pe de altă parte, sunt zone unde urnele au rămas aproape goale: Vaslui (12,75%), Covasna (13,01%), Maramureș (13,64%). Acolo, campania pare să nu fi ajuns deloc sau, dacă a ajuns, a venit fără convingere.

Neamț: sub radar, dar cu o poveste aparte

Județul Neamț joacă, ca de obicei, rolul discretului observator. Cu o prezență de 17,97% până la prânz – adică 81.405 votanți dintr-un total de 452.897 înscriși pe liste – județul nu rupe topurile, dar nici nu cade în extrema absenteismului.

Ce e interesant în Neamț nu e neapărat cât se votează, ci cine votează.

Mediul rural a ieșit în față: 47.404 voturi de la sate și comune, față de 34.001 din orașe. Într-un județ unde orașele n-au mai strălucit de ceva vreme în plan civic, satul pare să fi preluat frâiele. Nu prin campanii online sau afișe mari, ci prin obișnuință, influență locală și poate un pic de presiune informală.

E o mobilizare tăcută, dar constantă. Fără zgomot, fără fanfară. Dar tocmai asta o face interesantă.

O zi fără scandal. Dar liniștea nu e mereu ce pare

Dinspre autorități, veștile sunt calme. În județul Neamț, o singură persoană este cercetată pentru că ar fi continuat campania electorală în ziua votului – o încălcare clară a legii, dar un caz izolat.

Și un detaliu care spune multe: în comuna Mărgineni, un cârciumar a fost amendat pentru că a vândut alcool prea aproape de o secție de votare. Nimic spectaculos, dar poate un simbol: în lipsa unor dezbateri reale, România politică încă se împiedică de aceleași greșeli mici, previzibile, de la alegeri la alegeri.

E liniște în județ. O liniște ciudată. E genul de tăcere care te face să ciulești urechile, nu să te relaxezi. Pentru că știm: liniștea electorală nu înseamnă pace. Poate fi exact contrariul – calmul dinaintea unui val, a unei confruntări, a unui rezultat neașteptat.

Cine votează? Generațiile care nu și-au pierdut reflexul.

Național, votul e ținut în viață de oamenii de peste 45 de ani. Cei între 45–64 de ani conduc la prezență: 782.815 bărbați și 717.129 femei. Apoi vin seniorii peste 65 de ani, unde femeile sunt în mod tradițional mai active.

În schimb, tinerii între 18–24 de ani aproape că nu se văd. Undeva în jur de 88.000 de voturi pe gen – cifre care spun, dureros, că votul nu mai e un ritual de intrare în maturitate, ci o alegere lăsată pe altă zi. Sau pe niciodată.

Final de dimineață. Ce urmează?

Suntem la jumătatea zilei, iar alegerile din 2025 par să meargă pe viteză redusă. Dar ziua e lungă. Experiența anilor trecuți arată că mulți români ies la urne după-amiaza, sau chiar pe seară, dacă alertele de partid o vor impune.

În Neamț, toți ochii sunt pe urban. Dacă orașele se trezesc, cifrele pot prinde viață. Dacă nu, ruralul va da tonul. Și într-o cursă electorală în care fiecare procent contează, tăcerea de acum poate deveni ecou în turul doi.