Fermierii români se confruntă cu o combinație toxică de factori care amenință să destabilizeze complet agricultura națională. Creșterea alarmantă a costurilor de producție, lipsa protecției pieței interne, concurența neloială a produselor din import și politicile fiscale sufocante transformă acest sector într-un câmp de luptă economică.
Inginerul Vasile Balcan, managerul SC MARSAT SA, trage un semnal de alarmă asupra acestor realități care pun în pericol viitorul agriculturii românești.
Probleme climatice: lipsa zăpezii și riscurile pentru culturi
„Din punct de vedere climatic, perioada geroasă pe care o traversăm nu ne este deloc favorabilă. În zonele expuse, mai ales pe dealuri, diferențele de temperatură s-au accentuat, iar culturile sensibile, precum rapița și orzul semănate în toamnă, sunt expuse riscurilor. Fără un strat protector de zăpadă, există posibilitatea ca gerul să fi afectat grav aceste culturi. Vom vedea în zilele următoare, când temperaturile vor crește, care este situația reală. În toamnă ne-am bucurat de precipitațiile care au mai compensat deficitul de apă din sol, dar iarna aceasta a fost extrem de săracă în zăpadă, ceea ce nu este deloc un semn bun”, a explicat Vasile Balcan.
Costurile s-au dublat, iar fermierii se înglodează în datorii
„În ultimii trei ani, cheltuielile pentru un hectar de teren agricol s-au dublat, ajungând de la 3.000 lei/ha, cât se cheltuia în urmă cu 3-4 ani, la 6.000 lei/ha în prezent. Am avut discuții și la nivelul Ministerului Agriculturii, unde am solicitat o analiză a acestor probleme, pentru că sunt ridicate justificat. Subvențiile pe care le primesc fermierii din partea Uniunii Europene nu mai acoperă costurile, în condițiile în care toate inputurile agricole s-au scumpit, la fel ca și carburanții, energia și gazul metan”, explică Balcan.
Dublarea cheltuielilor la hectar, prăbușirea prețurilor de vânzare
„Acum doi ani, grâul se vindea cu 1,6-1,8 lei/kg, însă în prezent prețul este de doar 0,80 lei/kg. Un fermier cheltuie 6.000 lei la hectar pe întreg procesul tehnologic, de la însămânțare până la recoltare, și vinde produsele la un preț mult mai mic decât ar avea nevoie pentru a acoperi aceste cheltuieli. Și asta presupunând că se folosesc tehnologii performante, care să asigure o producție de 5-6 tone/ha, o țintă dificil de atins pe terenurile cultivate în România”, a adăugat el.
Invazie de produse din import și concurență neloială
Pe lângă problemele financiare și climatice, fermierii români sunt afectați și de lipsa de protecție a pieței interne.
„Piața românească este invadată de produse agricole și alimentare din Ucraina și din alte țări. În cazul legumelor și fructelor, unde se face și cea mai mare evaziune fiscală, fermierii români sunt puși în dezavantaj clar. Noi, ca țară membră a UE, avem tot felul de restricții la fertilizare, tratamente fitosanitare și folosirea pesticidelor. În schimb, produsele care ne vin din Ucraina și din alte state nu sunt supuse niciunui control riguros. Asta înseamnă că fermierii români sunt obligați să respecte reguli stricte și costisitoare, în timp ce concurența externă pătrunde pe piață fără niciun fel de restricții”, a declarat Vasile Balcan.
Politicile supermarketurilor – un alt obstacol pentru producătorii români
„Marile lanțuri de supermarketuri din România preferă să comercializeze produse alimentare de import, în timp ce materia noastră primă pleacă la export. Trimitem grâu, porumb și secară și importăm aluat congelat. Importăm tot ce vrem și ce nu vrem: biscuiți, grisine, legume, fructe, bomboane, dulciuri de tot felul”, explică Balcan.
Această situație a afectat și activitatea MARSAT SA.
„Am fost nevoiți să renunțăm la export, pentru că producția a fost destul de mică și am vândut-o în țară. De asemenea, am întrerupt colaborarea cu Republica Moldova, unde lucram pământ în arendă. După izbucnirea războiului din Ucraina, camioanele noastre stăteau zile întregi în vamă, iar blocajele exporturilor ne-au obligat să ne restrângem activitatea. În prezent, lucrăm doar 2.000 de hectare în județul Neamț, terenuri care ne aparțin”, a adăugat el.
Ce punem pe masă: lobby la nivel înalt, bine ambalat
„Sunt foarte mulți producători care și-au scos fermele la vânzare, pentru că nu mai pot continua în aceste condiții. Nu sunt sprijiniți de stat așa cum sunt fermierii din alte țări europene. În schimb, în supermarketuri găsim peste 80% produse din import. Când intri într-un magazin, vezi un singur raft cu produse românești, când, în mod normal, ar trebui să fie invers: un singur raft cu produse din import”, a spus el.
Un alt aspect îngrijorător este lipsa de transparență în ceea ce privește originea produselor alimentare.
„Marile lanțuri de supermarketuri (Carrefour, Lidl, Kaufland, Penny etc.) au politica de a ambala produsele sub marca proprie, fără ca noi, consumatorii, să știm cu exactitate de unde provin. În spatele acestei practici este un lobby la nivel înalt, care favorizează importurile și defavorizează producătorii români”, a concluzionat Balcan.
Taxe și politici fiscale – perna peste gura fermierilor
Fermierii români sunt supuși unor taxe care le fac activitatea din ce în ce mai dificilă.
„Noi, ca firmă, deținem silozuri, care sunt depozite strategice pentru cereale și contribuie la siguranța alimentară națională. Cu toate acestea, Guvernul, în goana lui de a scoate bani, a impus un impozit de 1% din valoarea construcției. Această taxă împovărează fermierii și îi determină să renunțe la anumite investiții esențiale. Vorbim de majorări succesive de prețuri, în timp ce prețul de desfacere al produselor este sub costul de producție”, a explicat Balcan.
Această lipsă de susținere guvernamentală face ca din ce în ce mai mulți fermieri mici să renunțe la agricultură.
Punct de cotitură
Anul agricol 2025 se anunță unul extrem de dificil pentru fermierii români. Creșterea costurilor, concurența neloială a produselor din import, politicile defavorabile din partea supermarketurilor și lipsa de sprijin guvernamental transformă agricultura românească într-un domeniu tot mai nesustenabil. Fără măsuri concrete de sprijin și protecție a producătorilor locali, România riscă să devină complet dependentă de importurile agroalimentare.
