Marius-Ioan Piso, fizicianul care a condus timp de aproape două decenii Agenția Spațială Română și a avut un rol esențial în transformarea României într-un stat membru al Agenției Spațiale Europene, a murit duminică, 16 august 2026. Avea 72 de ani. Potrivit informațiilor făcute publice de apropiați, decesul a survenit în urma unui atac cerebral.
Vestea morții lui Marius-Ioan Piso a fost anunțată duminică seară de cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu, unul dintre oamenii care i-au fost alături în construirea programului spațial românesc. Prunariu a calificat dispariția lui Piso drept o pierdere majoră pentru astronautica românească și internațională.
În primele ore după anunț, au apărut puține materiale în presa națională. La acest moment, informația este reflectată în principal de publicații precum Q Magazine și Oficiul de Știri, în timp ce marile publicații centrale nu par să fi acordat încă un spațiu semnificativ dispariției unuia dintre cei mai importanți oameni ai programului spațial românesc.
De la cercetarea în fizică la construcția programului spațial românesc
Născut la 7 ianuarie 1954, Marius-Ioan Piso a absolvit Facultatea de Fizică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, în 1982. Și-a început cariera în același an, la Institutul de Cercetări Electrotehnice din București, unde a lucrat în domeniul senzorilor inerțiali.
În 1990 s-a alăturat Centrului de Astronomie și Științe Spațiale din București. Ulterior a contribuit la dezvoltarea Institutului de Științe Spațiale și la construirea instituțională a domeniului spațial românesc.
ROSA a fost înființată în 1991, iar Piso a avut un rol important în dezvoltarea agenției și în transformarea ei într-o instituție capabilă să reprezinte România în marile structuri internaționale ale domeniului spațial. Potrivit biografiei academice publicate de Universitatea de Vest din Timișoara, el a devenit director executiv al ROSA în 1995 și președinte în 2004.
A rămas la conducerea Agenției Spațiale Române până în 2022.
România a intrat în ESA sub semnătura lui Marius-Ioan Piso
Una dintre cele mai importante realizări asociate carierei sale este aderarea României la Agenția Spațială Europeană.
La 20 ianuarie 2011, la București, România a semnat acordul de aderare la Convenția ESA. Marius-Ioan Piso, atunci președinte și director general al ROSA, a semnat documentul alături de directorul general al ESA, Jean-Jacques Dordain, și ministrul român de Externe de la acel moment, Teodor Baconschi.
România a devenit astfel al 19-lea stat membru al Agenției Spațiale Europene, statut oficializat la 22 decembrie 2011, după finalizarea procedurii de ratificare.
Nu a fost doar un moment diplomatic. Aderarea a deschis pentru cercetătorii și companiile românești accesul la programele ESA și a creat o legătură instituțională pe termen lung între cercetarea spațială românească și industria europeană.
Înainte de aderarea propriu-zisă, România colaborase deja cu ESA. Un acord de cooperare fusese semnat încă din 1992, iar ulterior au urmat acordul-cadru din 1999 și statutul de stat european cooperant în 2006.
A ajuns la conducerea unui organism ONU dedicat spațiului cosmic
Influența lui Marius-Ioan Piso nu s-a oprit la Europa.
El a reprezentat România în Comitetul ONU pentru Utilizarea Pașnică a Spațiului Extraatmosferic, COPUOS, iar în perioada 2020–2022 a fost președintele acestui organism. CV-ul său academic consemnează o activitate de lungă durată în cadrul COPUOS, inclusiv ca reprezentant al României și șef al delegației române.
Poziția era una cu greutate într-un domeniu în care probleme precum utilizarea pașnică a spațiului, sustenabilitatea orbitelor, deșeurile spațiale, monitorizarea obiectelor din apropierea Pământului și regulile internaționale privind activitățile spațiale au devenit tot mai importante.
România a avut astfel, prin Piso, unul dintre puținii săi reprezentanți ajunși în poziții de conducere în marile organisme internaționale ale domeniului.
Vicepreședinte al Academiei Internaționale de Astronautică
În ultimii ani, Marius-Ioan Piso a continuat să fie activ la nivel internațional și după plecarea de la conducerea ROSA.
Documentele Academiei Internaționale de Astronautică îl indică în mandatul 2025–2027 drept vicepreședinte pentru publicații și comunicare. El făcea parte din conducerea IAA și în mandatele precedente. Academia reunește specialiști de top din domeniul astronauticii și are un rol important în dezbaterile internaționale privind cercetarea și explorarea spațială.
În același timp, Piso a rămas implicat în dezbateri privind securitatea spațială, protejarea infrastructurii orbitale, asteroizii și monitorizarea obiectelor spațiale.
Un asteroid poartă numele „Marius-Ioan”
Recunoașterea activității sale a depășit lumea instituțiilor și a conferințelor.
Un asteroid a primit numele Marius-Ioan, în onoarea fizicianului român. Documentele academice care au stat la baza acordării titlului de Doctor Honoris Causa consemnează explicit contribuția sa la dezvoltarea cercetării spațiale din România și la procesul prin care țara a devenit membră ESA.
A fost, de asemenea, autor sau coautor a peste 110 de lucrări și autor al unor brevete în domenii precum senzorii inerțiali și de gravitație, comunicațiile optice și tehnologiile nanomagnetice, potrivit prezentării oficiale a carierei sale.
Dumitru Prunariu: „Este o mare pierdere”
Anunțul morții a fost făcut de Dumitru-Dorin Prunariu, primul și până în prezent singurul român care a ajuns în spațiu.
Prunariu a transmis că Marius Piso a murit în urma unui atac cerebral și a vorbit despre pierderea suferită de astronautica românească și internațională.
Mesaje de condoleanțe au venit și din mediul academic. Profesorul Adrian Curaj, fost ministru al Educației, l-a descris pe Piso drept un profesionist care a deschis noi orizonturi pentru România și a atras atenția asupra diferenței dintre potențialul pe care acesta l-a creat și ceea ce țara a reușit ulterior să construiască.
Profesorul Silviu Gurlui a vorbit, la rândul său, despre dispariția unui om de știință și a unui prieten, subliniind rolul pe care Piso l-a avut în dezvoltarea programului spațial național și în reprezentarea României la nivel internațional.
A continuat să vorbească despre spațiu până în ultimele luni
Piso nu se retrăsese din lumea spațială.
În 2026 continua să fie activ în dezbaterile internaționale și comenta public evoluțiile programelor spațiale. Pe profilul său profesional apar intervenții recente despre programul Artemis, despre infrastructura europeană de comunicații guvernamentale prin satelit și despre capacitățile europene de supraveghere spațială.
Cu câteva luni înainte de moarte, vorbea inclusiv despre cei 15 ani de la semnarea acordului prin care România a intrat în ESA. În mesajul său, sublinia că România a crescut în cadrul agenției europene și apăra importanța unei finanțări stabile pentru domeniul spațial. Această continuitate face ca dispariția sa să fie cu atât mai dureroasă pentru comunitatea științifică.
România pierde un constructor al unei instituții care a dus-o în spațiu
Dincolo de funcțiile ocupate, bilanțul lui Marius-Ioan Piso este legat de construirea unei infrastructuri instituționale care nu exista, în forma actuală, la începutul anilor ’90.
A contribuit la dezvoltarea Agenției Spațiale Române, a Institutului de Științe Spațiale și a programelor naționale de cercetare și tehnologie spațială. A reprezentat România în organisme europene și internaționale și a participat direct la negocierile care au dus la intrarea țării în ESA.
Pentru o țară care nu are o industrie spațială comparabilă cu marile puteri europene, România a ajuns totuși să participe la misiuni și programe europene și să dezvolte propriile capacități în domenii precum observația Pământului, comunicațiile, navigația prin satelit și supravegherea obiectelor spațiale.
O parte importantă din această construcție instituțională poartă amprenta lui Marius-Ioan Piso.
