FESTIVALUL DE TEATRU PIATRA NEAMȚ — Ediția XXXVII -a „Teatrul – un dincolo prezent” | 10–17 mai 2026
MIERCURI, 13 mai 2026,
18:00 | Casa de Cultură a Sindicatelor Piatra NeamțCIULEANDRA – Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroșani, dramatizare de Angelina Roşca-Ichim după romanul lui Liviu Rebreanu, regia Dumitru Acriş, cu: Mihai Rădulea, Patricia Buraga, Dorin Ceagoreanu, Cosmin Brehuță, Izabela Badovics, Mihai Sima, Oana Liciu-Gogu, Irina Bodea-Radu, Mihai Alexandru, Robert Vladu, Daniel Cergă, Bogdan Constantin Tălmaciu, Simona Codreanu și Andrei Șchiopu. 2h 10’ (12+)
Un spectacol cu semnificații multiple
”Romanul lui Liviu Rebreanu Ciuleandra este o pasiune mai veche de-a mea. Este o operă potrivită pentru a fi transpusă în diferite forme de expresie scenică. Eu am ales o formă provocatoare, pentru a confrunta publicul cu o serie de probleme sociale și psihologice din realitatea de azi. Prin aceasta doresc să obțin un impact mai profund asupra spectatorului, să-i stimulez gândirea critică și emoția artistică.
Din perspectivă socială, spectacolul reflectă fenomenul dominant al vieții moderne din spațiul românesc: influența corupției și a intereselor politice asupra justiției. Personajul Puiu Faranga se încadrează în arhetipul contemporan al copilului de bani gata. El își permite să ducă o viață de lux și de plăceri, fără a avea o ocupație, o pasiune, o aspirație. Puiu nu este pedepsit pentru crima sa, ci este tratat cu indulgență de autorități, datorită statutului său social. Spectacolul nostru reflectă, de asemenea, și contrastul dintre clasa celor avuți și clasa celor săraci. Contrastul apare și mai izbitor în scenele cu părinții Mădălinei, scene care nu există în versiunea literară. Spectatorul va avea de meditat asupra dramei înstrăinării Mădălinei, care este smulsă din mediul ei rural și adusă la oraș, spre a fi supusă unui proces de transformare forțată. Ea își schimbă radical aspectul, comportamentul și identitatea. Devine o doamnă sofisticată, care participă la viața mondenă a orașului, dar care își pierde esența și fericirea.
Din perspectivă socială, spectacolul reflectă fenomenul dominant al vieții moderne din spațiul românesc: influența corupției și a intereselor politice asupra justiției. Personajul Puiu Faranga se încadrează în arhetipul contemporan al copilului de bani gata. El își permite să ducă o viață de lux și de plăceri, fără a avea o ocupație, o pasiune, o aspirație. Puiu nu este pedepsit pentru crima sa, ci este tratat cu indulgență de autorități, datorită statutului său social. Spectacolul nostru reflectă, de asemenea, și contrastul dintre clasa celor avuți și clasa celor săraci. Contrastul apare și mai izbitor în scenele cu părinții Mădălinei, scene care nu există în versiunea literară. Spectatorul va avea de meditat asupra dramei înstrăinării Mădălinei, care este smulsă din mediul ei rural și adusă la oraș, spre a fi supusă unui proces de transformare forțată. Ea își schimbă radical aspectul, comportamentul și identitatea. Devine o doamnă sofisticată, care participă la viața mondenă a orașului, dar care își pierde esența și fericirea.
Din perspectivă psihologică, spectacolul nostru explorează mecanismele subconștientului uman, care pot genera comportamente iraționale și violente. Aproape toată acțiunea are loc în sanatoriul unde Puiu Faranga trece printr-un proces de introspecție și de căutare a cauzelor care l-au determinat să comită crima. El își rememorează viața sa, de la copilărie până la momentul fatal, și își analizează sentimentele, impulsurile și conflictele interioare. Spectatorul este implicat în acest proces, fiind provocat să îl înțeleagă și să îl judece pe Puiu, dar și să își examineze propria sa psihologie.
Dansul Ciuleandra are o semnificație simbolică în poveste. Este un dans cu o accelerație ascendentă, care exprimă o stare de exaltare și de nebunie, fiind asociat cu momentul în care Puiu își omoară soția. Elementele folclorice vor oferi publicului o imagine autentică și colorată a vieții țărănești, dar și o cheie de interpretare a psihologiei personajelor, a sensurilor anumitor scene.” – regizorul Dumitru Acriș
Dansul Ciuleandra are o semnificație simbolică în poveste. Este un dans cu o accelerație ascendentă, care exprimă o stare de exaltare și de nebunie, fiind asociat cu momentul în care Puiu își omoară soția. Elementele folclorice vor oferi publicului o imagine autentică și colorată a vieții țărănești, dar și o cheie de interpretare a psihologiei personajelor, a sensurilor anumitor scene.” – regizorul Dumitru Acriș
ora 18.30 |Teatrul Tineretului, Sala RotondăÎntâlniri cu publicul – CUVINTE DESPRE SCENĂ ȘI CREAȚIE
MEDALION ANDREI ȘERBAN
Una dintre vocile regizorale cele mai puternice din teatrul internațional actual, ANDREI ȘERBAN a montat spectacole de teatru și operă pe trei continente și a colaborat cu unele dintre cele mai importante instituții teatrale din Statele Unite ale Americii și din Europa, precum: Robert Brustein’s American Repertory Theatre Company. A lucrat la Lincoln Centre, La MaMa Theatre, The Public Theatre, Circle in the Square, Yale Repertory Theatre, The Guthrie Theatre. În Europa a colaborat cu Opera din Paris, Geneva, Viena şi Bologna, cu Welsh National Opera, Covent Garden, Théâtre de la Ville, La Comédie Française. În Japonia a montat spectacole pentru Shiki Company of Tokyo.Teatrul din Piatra Neamț a reprezentat scena pe care a debutat în 1966, cu spectacolul „,Dureroasa și adevărata tragedie a domnului Arden din Feversham, Kent”, după un autor englez anonim, pe când era student în anul al III-a, la clasa profesorului Radu Penciulescu. Au urmat la scurt timp „Omul cel bun din Sîciuan“ de Bertolt Brecht și „Noaptea încurcăturilor“ de Oliver Goldsmith, ambele montate în 1968, spectacole de referință din istoria Teatrului Tineretului. „Omul cel bun din Sîciuan“ a fost distins cu Premiul criticii pentru cel mai bun spectacol al stagiunii 1968–1969 și cu Marele premiu, în cadrul Festivalului Spectacolelor pentru Tineret și Copii, Piatra Neamţ, 1969.A fost 27 de ani director și profesor al școlii de teatru a Universității Columbia din New York. A condus TNB imediat după revoluție timp de trei ani, perioadă în care calitatea spectacolelor a fost mereu surprinzătoare. A fost deseori premiat atât în SUA cât și în România. Continuă să fie invitat să lucreze cu generații tinere și o face cu aceeași pasiune și dedicație, fiind curios să descopere forme noi, necunoscute.
20:30 | Teatrul Tineretului Piatra Neamț
DOCTORUL – Teatrul Nottara București, de Robert Icke, regia Andrei Șerban, cu: Ada Navrot, Gabriel Răuță, Cristina Juncu, Laura Vasiliu, Isabela Neamțu, Luminița Erga, Adrian Nicolae, Șerban Gomoi, Sorina Ștefănescu, Tudor Cucu-Dumitrescu, Raluca Jugănaru și Daniel Varga. 2h 40’ ( 14+)
”Un spectacol incendiar, în care se ciocnesc teme precum religia, identitatea de gen, rasa, sexualitatea sau clasa socială! O oglindă pusă în față societății actuale și corectitudinii politice! Un spectacol despre valoarea umană în secolul 21!
O excelentă adaptare a piesei „Profesorul Bernhardi” de Arthur Schnitzler, care în 1912 oferea un tablou teribil al antisemitismului acelei perioade, Doctorul, în versiunea lui Robert Icke, este o privire extinsă asupra (in)toleranței societății contemporane, abordând nu doar problema religioasă, ci și rasa, genul sau identitatea sexuală.
Tăvălugul în care e târâtă Ruth are forța unui ciclon care rade totul în calea lui, odată ce incidentul de la spital ajunge viral și produce dezbateri TV și petiții online. Spectacolul aduce în prim-plan probleme majore. Este etica medicală mai presus de orice considerente? Cât mai contează valoarea unui specialist într-o lume care duce totul în derizoriu? Ce e mai important? Profesionalismul sau sexul, rasa ori genul? Cât de fragilă e limita dintre toleranță și intoleranță? Doctorul este un spectacol de tip oglindă. Un spectacol care ne cere să ne privim în primul rând pe noi înșine, un spectacol care nu intenționează să îi livreze spectatorului soluții, ci îi cere să gândească, să cântărească, să își pună ordine în gânduri și sentimente. Să formuleze propriile răspunsuri.” – Mircea Morariu / contributors.ro / 2025
O excelentă adaptare a piesei „Profesorul Bernhardi” de Arthur Schnitzler, care în 1912 oferea un tablou teribil al antisemitismului acelei perioade, Doctorul, în versiunea lui Robert Icke, este o privire extinsă asupra (in)toleranței societății contemporane, abordând nu doar problema religioasă, ci și rasa, genul sau identitatea sexuală.
Tăvălugul în care e târâtă Ruth are forța unui ciclon care rade totul în calea lui, odată ce incidentul de la spital ajunge viral și produce dezbateri TV și petiții online. Spectacolul aduce în prim-plan probleme majore. Este etica medicală mai presus de orice considerente? Cât mai contează valoarea unui specialist într-o lume care duce totul în derizoriu? Ce e mai important? Profesionalismul sau sexul, rasa ori genul? Cât de fragilă e limita dintre toleranță și intoleranță? Doctorul este un spectacol de tip oglindă. Un spectacol care ne cere să ne privim în primul rând pe noi înșine, un spectacol care nu intenționează să îi livreze spectatorului soluții, ci îi cere să gândească, să cântărească, să își pună ordine în gânduri și sentimente. Să formuleze propriile răspunsuri.” – Mircea Morariu / contributors.ro / 2025
”Spectacolul abordează teme de maximă sensibilitate pentru societatea contemporană – religie, identitate de gen, rasă, sexualitate, clasă socială, dar și raportul dintre etică, responsabilitate și libertatea individuală. […] Doctorul promite nu doar o experiență scenică intensă, ci și un reper în repertoriul recent al teatrului românesc.” -Liliana Popa / contacteculturale.ro / 2025
”Andrei Șerban revine, strălucit și cu mare impact, la piesa Doctorul, punând-o în scenă și la Teatrul „Nottara“, într-o versiune nouă, cu o încântătoare garnitură actoricească.” – Cristian Pătrășconiu / România Literară / 2026
Sursa: teatrultineretului.ro
